DIRECŢIA
DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI
CLUJ Cluj-Napoca,
400158, Str. Constanţa nr. 5, etaj I; Telefon: 0264-433-645;
Fax: 0264-530-388 Web: www.dspcluj.ro; E-mail:
dspj.cluj@dspcluj.ro; dspj.cluj@wawenet.ro
CONTRACT MUNCĂ Nr. 455/01 din 19 iulie 2011 Contractul
colectiv de muncă la nivel de Grup de Unităţi al Ministerului Sănătăţii
şi unităţilor din subordine pe anul 2011, înregistrat la Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu nr. 455/01/19.07.2011 EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL, PARTEA A V-A, NR. 11 din 9 august 2011
În temeiul Legii nr. 62/2011, între: 1. Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate naţională în domeniul sănătăţii; 2. Salariaţii, reprezentaţi, potrivit prevederilor Legii nr. 62/2011, prin: - Federaţia SANITAS din România; - Centrala Naţională Sindicală din Sănătate şi Asistenţă Socială C.N.S. SAN.ASIST.;
- Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere Tehnic-Economic şi
Administrativ din Unităţile Sanitare şi Balneare din România; a intervenit următorul contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi:
CAPITOLUL 1 Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Părţile contractante, pe deplin egale şi libere în negocierea
acestui contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, se
obligă să respecte prevederile acestuia. (2) La încheierea contractului colectiv de muncă s-a avut în vedere legislaţia în vigoare. (3) Prezentul contract colectiv de muncă reprezintă izvor de drept.
(4) În sensul prezentului contract, termenul patron desemnează pe cel
care angajează, denumit în continuare angajator:
- Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraţiei publice
centrale şi autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate
publică, conform atribuţiilor sale stabilite prin legislaţia în vigoare; - direcţiile de sănătate publică, reprezentate prin directorul coordonator; - unităţile sanitare reprezentate prin manager; - instituţii care angajează personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar. (5) În sensul prezentului contract, termenul de unitate desemnează: - direcţiile de sănătate publică; - institute şi centre medicale; - spitale; - centre de diagnostic şi tratament; - servicii de ambulanţă; - instituţii care angajează personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar.
(6) Angajatorul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical şi
libertatea de opinie a fiecărui salariat, în conformitate cu legislaţia
internă şi în concordanţă cu convenţiile internaţionale pe care România
le-a ratificat. ART. 2
Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică şi produc
efecte în toate unităţile sanitare, prevăzute la art. 1 alin. (5),
conform anexei nr. 10, indiferent de forma de organizare, de
provenienţa capitalului, de modul de finanţare şi de caracterul
activităţii. ART. 3 (1) În
cazul în care se negociază contracte colective de muncă la nivel de
unităţi cu personalitate juridică, la cerere, în concordanţă cu
conţinutul anexei nr. 1 la prezentul contract, organizaţiile semnatare
ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi
au obligaţia de a anunţa reprezentanţii patronatului care sunt
organizaţiile sindicale împuternicite în acest sens.
(2) Prezentul contract colectiv de muncă are ca scop, în principal,
stabilirea drepturilor minime garantate salariaţilor şi a obligaţiilor
corelative cu privire la: - încheierea,
executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului
individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare; - măsurile de sănătate şi securitate în muncă; - timpul de muncă şi timpul de odihnă;
- alte măsuri de protecţie socială a salariaţilor, membri ai
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, şi acordarea de facilităţi
acestora; - formarea şi perfecţionarea profesională;
- drepturile organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor sindicale
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă; - obligaţiile salariaţilor. ART. 4
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract colectiv de muncă
la nivel de grup de unităţi va face obiectul unei noi negocieri. (2) Cererea se comunică în scris celorlalte părţi şi va cuprinde obiectul modificărilor.
(3) Cererile de modificare vor fi depuse la sediul Ministerului
Sănătăţii, care va transmite cererea către ceilalţi semnatari ai
prezentului contract colectiv de muncă. (4)
Negocierile cu privire la modificare vor putea începe după cel mult 15
zile lucrătoare de la data comunicării, dar nu mai devreme de 48 de ore
de la data solicitării acestei modificări. (5)
După depunerea cererii de modificare şi pe toată perioada negocierilor,
angajatorul se obligă să nu procedeze la desfaceri de contracte
individuale de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile salariaţilor.
(6) În cazul în care niciuna din părţile semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi nu denunţă
unilateral contractul cu 30 de zile înainte de expirarea sa, acesta se
prelungeşte tacit cu 1 an, cu respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare. ART. 5
Modificările aduse contractului colectiv de muncă produc aceleaşi
efecte ca şi contractul, de la data înregistrării lor la Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. ART. 6 Suspendarea şi/sau încetarea contractului colectiv de muncă au loc în condiţiile legii. ART. 7
(1) Aplicarea prevederilor contractului colectiv de muncă se face
potrivit prevederilor legale în vigoare, iar interpretarea conţinutului
contractului colectiv de muncă se realizează prin consens. (2) Dacă nu se realizează consensul, părţile se pot adresa instanţelor judecătoreşti. ART. 8
Părţile recunosc şi aplică principiile fundamentale ale dreptului
muncii, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind fundamentate prin
prezentul contract colectiv de muncă. ART. 9
(1) Contractele colective de muncă la nivel de unităţi, instituţii
sanitare, precum şi contractele individuale de muncă nu vor putea
prevedea drepturi sub limitele prevăzute în prezentul contract colectiv
de muncă la nivel de grup de unităţi. (2) În
contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate de către
sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni,
printr-o clauză expresă, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele
contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât membrii de
sindicat, să plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor
colective, care să nu fie mai mică de 0,6% din salariu, dar care să nu
depăşească valoarea contribuţiei sindicale. Această contribuţie urmează
a forma un fond separat utilizat pentru pregătirea şi desfăşurarea
negocierilor colective, dialogului social, precum şi în alte scopuri
stabilite prin acordul părţilor. Modul de administrare a fondului
colectat se va stabili prin negociere între angajator şi organizaţiile
sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă. (3) Prevederile prezentului
contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sunt minime şi
obligatorii pentru angajatori. ART. 10
Angajatorul este obligat să asigure afişarea contractului colectiv de
muncă şi a oricăror altor comunicări, la locurile convenite cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi patronale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă,
astfel încât salariaţii să ia cunoştinţă de conţinutul său. ART. 11
(1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor intervenite cu
ocazia aplicării prevederilor prezentului contract colectiv de muncă,
se va constitui comisia paritară la nivel de grup de unităţi. (2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiei se stabilesc conform anexei nr. 2.
(3) Angajatorul şi sindicatele din unităţile afiliate la organizaţiile
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă sunt obligaţi să
se consulte şi să se informeze reciproc în toate situaţiile referitoare
la relaţiile de muncă. (4) Consultarea şi
informarea se vor desfăşura organizat în cadrul comisiilor paritare
constituite la toate nivelurile. ART. 12
(1) Declanşarea procedurii prevăzute la art. 11 nu constituie un
impediment pentru sesizarea instanţei de judecată de către persoana
fizică care se consideră prejudiciată. (2)
Adoptarea unei hotărâri de către comisia de monitorizare împiedică
sesizarea instanţei de judecată, iar dacă sesizarea a avut loc,
judecata încetează prin nelucrare. ART. 13
(1) Reprezentanţii angajatorului şi cei ai organizaţiilor sindicale
afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă, la sesizarea uneia dintre părţi, vor analiza la nivel de unitate
modul în care sunt respectate drepturile şi obligaţiile salariaţilor.
(2) În cazul constatării unor încălcări ale legii şi ale prevederilor
contractului colectiv de muncă, vor fi sesizate direcţiile de sănătate
publică, Ministerul Sănătăţii, după caz, în vederea soluţionării. ART. 14
(1) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de
muncă nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi recunoscute
anterior, prin negocieri sau reglementări legale.
(2) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din
prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale mai
favorabile, acestea vor face parte, de drept, din contract. ART. 15
(1) Părţile se obligă, ca în perioada de executare a prezentului
contract colectiv de muncă să nu promoveze acte normative a căror
adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din prezentul
contract colectiv de muncă. (2) Părţile
garantează respectarea prevederilor Legii nr. 62/2011 şi ale
prezentului contract colectiv de muncă în cazul în care se iniţiază
acte normative ce privesc relaţiile de muncă. ART. 16
(1) Prezentul contract colectiv de muncă este valabil de la data
înregistrării lui la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,
până la data de 31 decembrie 2011. (2) La cererea
uneia dintre părţile semnatare, în cazul apariţiei unor modificări
legislative, părţile vor proceda la renegocierea unor clauze, după caz.
(3) La cererea uneia dintre părţile semnatare, în cazul apariţiei unor
drepturi şi obligaţii suplimentare ale salariaţilor, prezentul contract
colectiv de muncă va fi pus în concordanţă cu modificările survenite în
contractul colectiv de muncă la nivel naţional.
(4) Până la finalizarea procedurilor prevăzute la alin. (3) din
prezentul articol sunt aplicabile de drept prevederile legislaţiei în
vigoare. (5) Prezentul contract colectiv de muncă
va fi adaptat corespunzător în cazul modificării prevederilor legale
referitoare la organizarea şi funcţionarea sindicatelor şi patronatelor
reprezentative. (6) Orice clauză care presupune
acordarea de drepturi băneşti va fi negociată de părţile semnatare ale
prezentului contract, în vederea modificării şi evidenţierii
corespunzătoare a bugetului destinat organizării şi funcţionării
sistemului sanitar.
CAPITOLUL 2
I. Încheierea contractului individual de muncă ART. 17
(1) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor sunt prevăzute în contractul
individual de muncă, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Normativele de personal se elaborează la nivelul Ministerului
Sănătăţii, cu acordul organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă şi se aprobă prin ordin al
ministrului sănătăţii. ART. 18
(1) Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza
condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor
constituţionale ale salariatului şi potrivit prevederilor contractelor
colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, la nivel
de grup de unităţi şi la nivel de unitate, după caz.
(2) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii
vor asigura egalitatea de şanse şi tratament pentru toţi salariaţii,
fără discriminări directe sau indirecte, bazate pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă
naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine
socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă
ori activitate sindicală sau orice alt criteriu care are ca scop sau
efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării drepturilor decurgând din contractele colective de muncă.
În acest sens, din comisiile de angajare şi susţinere a concursurilor
va face parte, în calitate de observator, cel puţin un reprezentant al
sindicatului reprezentativ din unitate. (3)
Criteriile de examinare se stabilesc, potrivit legii, de către
angajator cu avizul organizaţiei profesionale corespunzătoare
funcţiilor ce urmează a fi ocupate în urma examenului.
(4) Angajatorul se obligă să comunice salariaţilor şi reprezentanţilor
sindicatelor din unitatea respectivă, afiliate organizaţiilor sindicale
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, posturile
disponibile şi condiţiile de ocupare a lor, cu cel puţin 15 zile
calendaristice înaintea scoaterii lor la concurs, la toate nivelurile
de organizare a unităţilor definite la art. 1 alin. (5), cu excepţia
cazurilor de forţă majoră definite prin lege. (5)
În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi o
persoană din afara unităţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are
prioritate la ocuparea postului. (6) În cazul
apariţiei unor posturi vacante, salariaţii au dreptul să solicite
conducerii unităţii redistribuirea lor pe aceste posturi, în
concordanţă cu interesele unităţii, cu cele proprii şi în condiţiile
legii. ART. 19 (1)
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o
persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru
şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în
schimbul unei remuneraţii denumite salariu. (2)
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine, sub
sancţiunea nulităţii absolute, prevederi contrare sau drepturi sub
nivelul minim stabilit prin acte normative şi prin prezentul contract
colectiv de muncă. (3) Contractul individual de
muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepţie, contractul
individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată. În
ambele cazuri salariatul va fi asistat de liderul sindicatului din care
face parte, afiliat la organizaţia sindicală semnatară a prezentului
contract colectiv de muncă pentru membrii de sindicat, iar pentru
nemembrii de sindicat, la cerere. (4) Contractul
individual de muncă se va încheia potrivit legii, în scris, în baza
contractelor colective de muncă de la toate nivelurile, şi va fi
actualizat anual, dacă este cazul. (5) Este
interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract
individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei
activităţi ilicite ori imorale. (6) Contractul
individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în
formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului
individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
(7) În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost
încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată
nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi
a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă. (8) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.
(9) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de
muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită
angajarea ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele generale pe
care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
(10) Persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul
va fi informat cu privire la cel puţin următoarele elemente: a) identitatea părţilor;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca
salariatul să muncească în diverse locuri; c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din
România sau altor acte normative şi atribuţiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui
contract de muncă temporară, durata acestora; h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
j) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor
salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care
salariatul are dreptul; k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; m) durata perioadei de probă, după caz.
(11) Elementele din informarea prevăzută la alin. (10) trebuie să se
regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă.
(12) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (10)
în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea
unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data
încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în
care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din
contractul colectiv de muncă aplicabil. (13) Cu
privire la informaţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii
contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un
contract de confidenţialitate. (14) În situaţia
în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare, salariatul
este în drept să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data
neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi
să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a
suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de
informare. (15) În afara clauzelor generale
prevăzute la alin. (10), între părţi pot fi negociate şi cuprinse în
contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. (16) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă: a) clauza cu privire la formarea profesională; b) clauza de neconcurenţă; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confidenţialitate.
(17) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei
care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a
aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia
capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile
profesionale. (18) Angajatorul poate cere
informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii
săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la
durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în
cauză. ART. 20 (1) Încadrarea salariaţilor în unităţi se face numai prin concurs sau examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la
concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi, cu consultarea
scrisă a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui
post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă
se face prin examen. ART. 21
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea
contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă
de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi
de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere
astfel: a) medici, farmacişti, biologi,
biochimişti, chimişti, profesori CFM, fiziokinetoterapeuţi, asistenţi
medicali, dentişti, psihologi, logopezi etc. cu studii superioare,
superioare de scurtă durată sau postliceale: - 20 de zile - dacă au mai fost angajaţi în altă unitate sanitară; - 30 de zile - dacă au mai lucrat în profesie, dar nu într-o unitate sanitară; - 90 de zile - debut în profesie; b) 30 de zile - alt personal cu pregătire superioară, superioară de scurtă durată sau postliceală;
c) 20 de zile - pentru personalul cu pregătire medie ce urmează să se
angajeze în funcţii de execuţie medico-sanitare - surori medicale,
brancardieri, infirmiere, maseuri, nămolari etc.;
d) 30 de zile - pentru personalul cu pregătire medie ce urmează să se
angajeze în funcţii de execuţie, altele decât medico-sanitare; e) 5 zile - pentru personalul necalificat;
f) 30 de zile - pentru personalul ce urmează să ocupe posturi de
conducere angajate în alte funcţii în unitate; g)
45 de zile - pentru personalul provenit din altă unitate similară ce
urmează să ocupe posturi de conducere; h) 60 de
zile - pentru personalul provenit din afara sistemului sanitar ce
urmează să ocupe posturi de conducere; i) 90 de zile - pentru personalul ce urmează să ocupe posturi de conducere la debutul în profesie; j) nerespectarea perioadei de probă duce la nulitatea absolută a contractului individual de muncă.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu
handicap se realizează exclusiv printr-o perioadă de probă de maximum
30 de zile calendaristice. (3) Pe durata
perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are
toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul
colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în
contractul individual de muncă. (4) Pe durata
executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită
decât o singură perioadă de probă. (5) Prin
excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în
situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă
funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de
muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, cu consultarea
organizaţiilor sindicale reprezentative din unitate, afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (6) Perioada de probă constituie vechime în muncă. (7) Angajarea succesivă a mai mult de 3 persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă. ART. 22
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la
acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă,
beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1), situaţiile în care prin
lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul de funcţii. ART. 23
(1) În unităţile sanitare, încheierea unui contract individual de muncă
cu timp parţial se face cu prioritate cu salariaţii cu contract
individual de muncă pe perioadă nedeterminată de la locul de muncă
respectiv sau din unitate. (2) La încheierea
contractului individual de muncă cu timp parţial, salariatul va fi
asistat de liderul sindicatului din care face parte, afiliat la
organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de
muncă pentru membrii de sindicat, iar pentru nemembrii de sindicat, la
cerere. (3) Posturile temporar vacante care nu au
putut fi ocupate prin concurs pot fi ocupate prin cumul de funcţii de
către salariaţii unităţii. ART. 24
Angajarea cu contract individual de muncă pentru activităţi de
îngrijire la domiciliul pacientului se face prin concurs/examen. ART. 25
Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi potrivit legii prin
contract individual de muncă cu consultarea scrisă a sindicatului din
unitate afiliat la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă. ART. 26
(1) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa
celui care angajează în niciunul din cazurile care dau dreptul
persoanelor la ajutorul de şomaj, fără acordul scris al
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, în ceea ce
priveşte protecţia socială a salariaţilor. (2) În
cazul absenţei acordului scris al părţii sindicale, organul ierarhic
superior celui care angajează este obligat să asigure continuarea
raporturilor juridice de muncă prin redistribuire în aceeaşi localitate
sau judeţ, cu acordarea drepturilor salariale, potrivit legii.
(3) În situaţia în care din motive justificate nu este posibilă
aplicarea prevederilor alin. (2) din prezentul articol, desfacerea
contractului individual de muncă se va face ţinând cont de criteriile
stabilite prin art. 134 din prezentul contract colectiv de muncă. ART. 27
Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va
cuprinde obligatoriu elementele prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul
Contract colectiv de muncă.
II. Executarea contractului individual de muncă ART. 28
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator
şi salariat se stabilesc, potrivit legii, prin negociere şi sunt
stipulate în cadrul prezentului contract colectiv de muncă şi în
contractele individuale de muncă. ART. 29
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin
lege şi prezentul contract colectiv de muncă. Orice tranzacţie prin
care se urmăreşte renunţarea la drepturile salariaţilor prevăzute de
lege şi de prezentul contract colectiv de muncă sau limitarea acestor
drepturi este lovită de nulitate. ART. 30 (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) la salarizare pentru munca depusă; b) la repaus zilnic şi săptămânal; c) la concediu de odihnă anual şi concediu suplimentar, corespunzător locului de muncă; d) la egalitate de şanse şi de tratament; e) la demnitate în muncă; f) la securitate şi sănătate în muncă; g) la acces la formarea profesională; h) la informare şi consultare; i) de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; j) la protecţia în caz de concediere; k) la negociere colectivă şi individuală; l) de a participa la acţiuni colective; m) de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) să fie informat despre orice modificare care apare în legătură cu
locul muncii, felul muncii, salarizare, timpul de muncă şi timpul de
odihnă; o) să fie informat de orice modificare a relaţiilor de subordonare şi colaborare la locul său de muncă; p) să nu se supună niciunei încercări de subordonare din partea altei persoane decât cea a şefului direct; q) să-şi informeze şeful direct de orice încercare de încălcare a drepturilor sale;
r) să refuze orice alte sarcini de serviciu care nu sunt cuprinse în
contractul individual de muncă sau în fişa postului, dacă el consideră
că acele sarcini nu corespund pregătirii profesionale sau sarcinilor
profesiei sale; s) să informeze angajatorul de
orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful
direct şi de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare
de către altă persoană decât a şefului său direct;
t) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în cazul suspiciunii de
sancţionare datorită exercitării drepturilor sale;
u) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în toate situaţiile în
care îi este periclitat locul de muncă, felul muncii, salariul sau alte
drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în legislaţia în
vigoare. (2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) de a respecta disciplina muncii;
c) de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în
contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul
individual de muncă; d) de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; e) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; f) de a respecta secretul de serviciu;
g) să nu execute nicio sarcină ce-i depăşeşte cadrul fişei postului şi
competenţelor corespunzătoare pregătirii profesionale; h) să nu facă uz de calităţi neconforme cu postul pe care a fost angajat sau cu pregătirea dobândită;
i) să nu încerce să stabilească relaţii de subordonare cu colegii de la
locul său de muncă, altele decât cele cuprinse în fişa postului; j) să respecte clauza de confidenţialitate dintre el şi angajator. ART. 31 (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească, prin fişa postului, atribuţiile fiecărui salariat,
care se pot modifica în funcţie de sarcinile noi intervenite pe
parcursul derulării contractului, decurgând din dispoziţii legale noi
sau din necesităţile de armonizare a legislaţiei cu cea comunitară; c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de
muncă aplicabil şi regulamentului intern; f) să
exercite controlul asupra sesizărilor salariaţilor şi/sau organizaţiei
sindicale reprezentative din unitate; g) să se
asocieze cu alţi angajatori, reprezentanţi ai unor unităţi similare din
sănătate pentru constituirea asociaţiei patronale reprezentative. (2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra
elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în
vedere la elaborarea normativelor de personal şi condiţiile
corespunzătoare de muncă; c) să acorde
salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul
colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; d) să comunice cel puţin o dată pe an salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii
salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze
substanţial drepturile şi interesele acestora; f)
să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa,
precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate
de salariaţi, în condiţiile legii; g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege; h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
j) să informeze reprezentanţii organizaţiei sindicale de la nivelul
unităţii asupra tuturor măsurilor administrative pe care urmează să le
aplice; k) să asigure cadrul general de aplicare a dreptului de demnitate al tuturor salariaţilor;
l) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă în ceea ce
priveşte necesitatea şi oportunitatea angajărilor de personal;
m) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă şi
organizaţia profesională corespunzătoare în ceea ce priveşte
necesitatea şi oportunitatea perfecţionării personalului.
III. Modificarea contractului individual de muncă ART. 32 (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului
individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de prezentul contract şi de legislaţia în vigoare. (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă şi timpul de odihnă. ART. 33
(1) Delegarea sau detaşarea salariaţilor se face în condiţiile
stabilite de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă astfel:
a) angajatorul are obligaţia de a consulta reprezentanţii
organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, în legătură cu intenţia de
detaşare în altă unitate a oricărui salariat care face parte din
respectivul sindicat; b) salariatul poate refuza
detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru
motive personale temeinice; c) în situaţia în
care un salariat, membru de sindicat, refuză detaşarea dispusă, acesta
are dreptul de a solicita sprijinul organizaţiei sindicale din care
face parte pentru a-l susţine în faţa angajatorului;
d) pe perioada detaşării salariatul are dreptul să primească din partea
angajatorului la care s-a dispus detaşarea contravaloarea tuturor
cheltuielilor de transport şi cazare; e) pe
perioada detaşării salariatul păstrează calitatea de membru al
sindicatului din care făcea parte înainte de detaşare, cu toate
drepturile şi obligaţiile corelative; f) pe
perioada detaşării angajatorul la care s-a dispus detaşarea va achita
în contul sindicatului din care provine salariatul toate datoriile
legate de cotizaţia acestuia, la cererea angajatorului care a dispus
detaşarea. (2) În cazurile concrete, rezultate
din aplicarea reformei în domeniul sănătăţii, redistribuirea
salariaţilor se face numai după consultarea reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă. (3) Pe
perioada delegării, atunci când aceasta se derulează în altă localitate
decât cea de domiciliu a salariatului şi în altă localitate decât
sediul central al angajatorului, angajatorul va suporta toate
cheltuielile de transport ale salariatului, potrivit legii şi
contractului colectiv de muncă aplicabil. ART. 34
Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără
consimţământul salariatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră
prevăzute de lege, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de
protecţie a salariatului.
IV. Suspendarea contractului individual de muncă ART. 35
(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de
drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre
părţi. (2) Suspendarea contractului individual de
muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a
plăţii, drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza
unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va
beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat. ART. 36
(1) La suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa
salariatului, locul de muncă se păstrează, iar pe locul astfel vacantat
unitatea va angaja altă persoană cu contract de muncă pe perioadă
determinată. (2) În cazul în care suspendarea
contractului individual de muncă intervine din iniţiativa salariatului,
angajatorul va informa în scris reprezentanţii organizaţiilor sindicale
afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă din care face parte salariatul, iar perioada pentru care se
solicită suspendarea contractului individual de muncă va fi respectată
întocmai. (3) În cazul revenirii salariatului la
locul de muncă după expirarea perioadei de suspendare, angajatorul va
informa în scris reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă din unitate. ART. 37
(1) Pentru suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa
angajatorului este necesară consultarea reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă. (2) În cazul în care
salariatul membru de sindicat se găseşte în situaţia cercetării
disciplinare, angajatorul are obligaţia de a informa permanent
reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă de stadiul
cercetărilor, concluziile comisiei de disciplină, precum şi despre
măsurile disciplinare pe care preconizează să le adopte. ART. 38 (1) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; c) carantină;
d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive,
legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului; e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat; f) forţă majoră; g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală; h) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) Pe perioada suspendării de drept a contractelor individuale de
muncă, posturile vacantate temporar vor fi scoase la concurs, cu avizul
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, care se va acorda
în termen de 6 zile lucrătoare. ART. 39 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau,
în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente,
până la împlinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesională;
e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor
profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata
mandatului; f) participarea la grevă.
(2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia
absenţelor nemotivate ale salariatului, urmând ca prin regulamentul
intern al unităţii să fie stabilit cuantumul acestora.
(3) Posturile vacantate astfel vor fi scoase la concurs cu avizul
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, care se va acorda
în termen de 6 zile lucrătoare. ART. 40 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva
salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale
incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti; c) în cazul întreruperii
temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, în special
pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; d) pe durata detaşării.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) dacă se
constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea
avută anterior şi i se va plăti, în temeiul normelor şi principiilor
răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi
celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării
contractului. (3) Posturile vacantate astfel vor
fi scoase la concurs cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă, care se va acorda în termen de 6 zile lucrătoare. ART. 41
(1) Pe durata întreruperii temporare a activităţii unităţii sanitare
publice, salariaţii, care nu pot fi redistribuiţi beneficiază de o
indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de
85% din salariul de bază corespunzător funcţiei ocupate.
(2) Pe durata întreruperii temporare a activităţii unităţii, prevăzută
la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului,
acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii
cu salariaţii aflaţi în baza de date a angajatorului. ART. 42
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat prin acordul
părţilor, în cazul concediilor fără plată, pentru studii sau pentru
interese personale după cum urmează: a) până la 90 de zile calendaristice pe an pentru situaţii personale sau studiu; b) până la 12 luni pentru angajare în străinătate; c) pentru alte situaţii, cu avizul organizaţiilor sindicale.
(2) În toate cazurile menţionate mai sus se va solicita anterior
aprobării cererii de concediu fără plată avizul reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă.
V. Încetarea contractului individual de muncă ART. 43 Contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi
în condiţiile limitativ prevăzute de lege. ART. 44 Contractul individual de muncă încetează de drept: a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoană fizică;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare
a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului ori a
angajatorului persoană fizică, dacă aceasta antrenează lichidarea
afacerii; c) la data comunicării deciziei de
pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare
anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului,
potrivit legii; d) ca urmare a constatării
nulităţii absolute a contractului individual de muncă de la data la
care nulitatea a fost constatată, prin acordul părţilor sau prin
hotărâre judecătorească definitivă; e) ca urmare
a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a
unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la
data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării penale la executarea unei pedepse privative
de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele
competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru
exercitarea profesiei; h) ca urmare a
interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii ca măsură de
siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia; i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
j) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în
cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani. ART. 45
(1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru
încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea
acestuia. (2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin
îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege.
(4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât
stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor
norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile,
aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau
convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
(5) Persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract individual
de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului
de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu. (6)
Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor
acesteia se pot face prin acordul părţilor. (7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească. ART. 46 (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana
salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
(3) Contractul individual de muncă nu poate înceta prin concediere din
iniţiativa angajatorului dacă, la notificarea scrisă a reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, angajatorul nu obţine avizul
acestora. (4) În cazul în care organizaţiile
sindicale nu îşi exprimă avizul scris, în termen de 2 zile lucrătoare,
angajatorul poate întrerupe relaţiile de muncă potrivit legii. ART. 47 Este interzisă concedierea salariaţilor:
a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice,
vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune
politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate
familială, apartenenţă ori activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale. ART. 48
(1) Constrângerea şi condiţionarea membrilor aleşi în organele de
conducere ale sindicatelor cu măsura dispunerii concedierii sau cu
adoptarea de măsuri disciplinare pentru motive ce ţin de exercitarea
drepturilor sindicale vor constitui motivul desfăşurării plângerii
penale împotriva angajatorului. (2) Angajatorul
poate să dispună măsuri disciplinare împotriva celor care practică
intimidarea membrilor de sindicat, conform legii. ART. 49
(1) Dispunerea măsurii de concediere în condiţiile art. 59 alin. (1)
lit. h) din Codul muncii a unui salariat aflat într-o funcţie sindicală
eligibilă la nivel de unitate sau la orice alt nivel nu poate fi pusă
în practică decât cu acordul expres al organizaţiei sindicale
respective. (2) Prevederile alin. (1) nu se
aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile
legii. ART. 50 (1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantină;
c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care
angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei
de concediere; d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până
la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea
vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata
exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical cu
excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere
disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite
de către acel salariat; h) pe durata efectuării concediului de odihnă; i) pe perioada concediului fără plată acordat în condiţiile prezentului contract colectiv de muncă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru
motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a
falimentului angajatorului, în condiţiile legii. ART. 51
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de
persoana salariatului cu consultarea organizaţiilor sindicale din
unitate afiliate la organizaţiile semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă în următoarele situaţii: a) în
cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri
repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite
prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă
aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză
medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a
salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească
atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; c) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;
d) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă
mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală. ART. 52
(1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri
repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai
după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare
prealabile şi în termenele stabilite de lege şi prezentul contract
colectiv de muncă. (2) Procedura cercetării
prealabile este, de asemenea, obligatorie în cazul concedierii pentru
situaţia în care salariatul nu corespunde profesional. Termenele şi
condiţiile cercetării prealabile sunt cele prevăzute pentru cercetarea
disciplinară. ART. 53 (1)
În cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la
art. 51 lit. b) şi c), angajatorul are obligaţia de a-i propune
salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate compatibile cu
pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă
stabilită de medicul de medicină a muncii. (2) În
situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante
potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul
agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea
redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale sau,
după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a
muncii. (3) Salariatul are la dispoziţie un
termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului conform
prevederilor alin. (1) pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu
privire la noul loc de muncă oferit. (4) În cazul
în care salariatul nu îşi manifestă expres consimţământul în termenul
prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către Agenţia
Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă conform alin. (2), angajatorul
poate dispune concedierea salariatului. ART. 54
(1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de
desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a
dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a
reorganizării activităţii. (2) Desfiinţarea
locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi
serioasă, fundamentată economic. ART. 55 Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă. ART. 56
(1) În cazul concedierii colective, salariaţii beneficiază de măsuri
active de combatere a şomajului şi de compensaţii în condiţiile
prevăzute de lege. (2) În cazul concedierii
pentru motive care nu ţin de persoana salariaţilor, angajatorul va
dispune îndeplinirea tuturor măsurilor sociale şi de trecere în şomaj a
salariaţilor concediaţi. (3) La întocmirea
planului de măsuri sociale angajatorul este obligat să consulte
reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, iar pentru
adoptarea planului de măsuri este necesar acordul aceloraşi organizaţii
sindicale. (4) Înainte de dispunerea măsurilor de
concediere, angajatorul va pune la dispoziţia reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă planul de măsuri menit să ducă
la împiedicarea concedierii colective din unitate.
(5) În cazul în care Ministerul Sănătăţii va iniţia acte normative de
concediere colectivă, angajatorul va acorda salariaţilor concediaţi
compensaţii băneşti în valoare de: - pentru vechime 0 - 5 ani: 5 salarii brute lunare; - pentru vechime între 5 şi 10 ani: 12 salarii brute lunare; - pentru vechime peste 10 ani: 24 de salarii brute lunare.
(6) Pentru stabilirea priorităţilor la concediere angajatorul, cu
consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, va
elabora un proiect de concediere colectivă. Proiectul de concediere va
fi înaintat organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă, Inspectoratului Teritorial de Muncă, cât şi Agenţiei
Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă. (7)
Pentru reducerea numărului de persoane ce urmează a fi concediate,
sindicatele din unitate afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă din unitate sunt obligate să
transmită angajatorului propriul plan de măsuri la care angajatorul are
obligaţia de a formula un răspuns scris şi motivat.
(8) În situaţia în care unitatea îşi reia activitatea într-o perioadă
de până la 9 luni de la data închiderii sau angajatorul este obligat de
specificul activităţii să-şi extindă activitatea în aceeaşi perioadă de
9 luni de la data de la care s-a dispus concedierea, salariaţii
concediaţi au dreptul de a fi reangajaţi pe aceleaşi locuri de muncă pe
care le-au ocupat anterior, la cerere, fără examen sau concurs ori
perioadă de probă. (9) În situaţia în care
salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (8) nu îşi
manifestă expres consimţământul în termen de 10 zile lucrătoare sau
refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi angajări pe
locurile de muncă rămase vacante. ART. 57
Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de
30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de
persoana salariatului, a unui număr de: a) cel
puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are
încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi;
b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează
are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de
salariaţi; c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă
angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de
salariaţi. ART. 58 (1) În
cazul în care se dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana
salariatului, datorită inaptitudinilor fizice sau psihice, datorită
incompetenţelor profesionale sau pentru motive care nu ţin de persoana
salariatului, perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare.
(2) În oricare alte situaţii perioada de preaviz este de 20 de zile
lucrătoare, cu excepţia persoanelor aflate în perioada de probă care nu
beneficiază de preaviz. (3) În perioada de
preaviz salariatul poate solicita învoire pentru căutarea altui loc de
muncă. Învoirile nu pot fi mai mari de 8 ore pe săptămână, separat sau
cumulat. ART. 59 Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu: a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate;
d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul
în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă
vacant în condiţiile prevăzute de Codul muncii. ART. 60 Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului. ART. 61
Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege şi de
prezentul contract colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută. ART. 62
În caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în faţa
instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în
decizia de concediere. ART. 63
(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau
nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la
plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi
reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat
salariatul. (2) La solicitarea salariatului,
instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în
situaţia anterioară emiterii actului de concediere. ART. 64
(1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă al salariatului
care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea
contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de
preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a
înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia
prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul
individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele de muncă
aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile calendaristice pentru
salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile
calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
(5) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să
îşi producă toate efectele. În această perioadă, salariatul este
obligat să îşi îndeplinească toate sarcinile profesionale la locul de
muncă. (6) Ocuparea locului de muncă al persoanei
care a demisionat se supune aceloraşi criterii ca şi în cazul ocupării
posturilor vacante. (7) În situaţia în care în
perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat,
termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător. (8) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz.
(9) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi
îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă. ART. 65
(1) a) În cazul modificării sursei şi a modului de finanţare, precum şi
în cazul externalizării şi privatizării, potrivit legii, pentru
unităţi, secţii, ambulatorii de specialitate etc., angajatorul semnatar
al contractului individual de muncă va prevedea în actele de
predare-primire ca angajatorul care preia să asigure continuitatea
pentru minimum 5 ani a contractului individual de muncă al personalului
preluat. b) În situaţia prevăzută mai sus,
Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, va sprijini
rezolvarea cazurilor ivite prin consultarea reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă. (2)
Schimbarea persoanei juridice care angajează nu dă dreptul la o
salarizare sub nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare pentru funcţia
şi gradul profesional respective, indiferent de sursa de finanţare.
(3) În toate cazurile în care se procedează la o reducere de personal,
Ministerul Sănătăţii va consulta organizaţiile sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, în ceea ce priveşte posturile
reduse şi salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi.
CAPITOLUL 3 Condiţii privind sănătatea şi securitatea în muncă
ART. 66
(1) Unitatea are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru
protejarea vieţii şi a sănătăţii salariaţilor.
(2) Unitatea are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea
salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.
(3) Dacă unitatea apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta
nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.
(4) Măsurile privind sănătatea şi securitatea în muncă nu pot să
determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi. ART. 67
(1) Părţile se obligă să depună eforturile necesare pentru
instituţionalizarea unui sistem adecvat, având drept scop ameliorarea
continuă a condiţiilor de muncă. (2) Pentru a se
asigura participarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziei
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, la nivelul unităţilor se vor organiza, după
caz, comitete de securitate şi sănătate în muncă.
(3) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă va fi constituit
potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii sănătăţii şi
securităţii în muncă. (4) În stabilirea măsurilor
privind condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de
următoarele principii de bază: a) măsurile luate
trebuie să vizeze în primul rând asigurarea sănătăţii şi securităţii în
muncă a lucrătorilor, precum şi ameliorarea condiţiilor de muncă;
b) măsurile luate de către angajator pentru ameliorarea condiţiilor de
muncă se realizează cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract de
la nivelul respectiv; c) părţile sunt de acord
că, în sistemul sanitar, condiţiile corespunzătoare de lucru nu pot
exista fără asigurarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a
instrumentarului, a aparaturii, a reactivilor şi a documentelor
specifice muncii potrivit legii. ART. 68
(1) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea
salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. În acest scop va
evalua riscul pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate.
Atunci când există posibilitatea ca angajatul să vină în contact cu
sângele şi/sau alte lichide biologice, angajatorul va asigura aplicarea
precauţiunilor universale prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii
publice nr. 916/2006. (2) Dacă un angajator
apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează
de răspundere în acest domeniu. (3) Măsurile
privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în
niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi. ART. 69
Măsurile specifice de securitate şi sănătate în muncă cu caracter
general luate la nivelul unităţii vor fi prevăzute în regulamentul
intern. ART. 70 (1) În
cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile
necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor,
inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de
informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a
organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin.
(1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi
de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi
a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra
sănătăţii; e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii; adaptarea la progresul tehnic; f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;
i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor
corespunzătoare, furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare
lucrătorilor. ART. 71 (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă.
(2) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă,
angajatorul se consultă cu sindicatul, precum şi cu comitetul de
securitate şi sănătate în muncă. ART. 72
Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de
accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii. ART. 73
(1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice
stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de
securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul.
(3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în
cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau
felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere
mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează
înainte de începerea efectivă a activităţii. (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu. ART. 74
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate
cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din
partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană cât şi
alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de muncă. ART. 75
(1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să
garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor.
(2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării
materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii în
scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.
(3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a
primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea
condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea
salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent. ART. 76
(1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la
unităţile persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de
salariaţi. (2) În cazul în care activitatea se
desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe
comitete de securitate şi sănătate în muncă. (3)
În situaţii în care nu se impune constituirea comitetului de securitate
şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia revin
reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. ART. 77
Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de
securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 şi se regăsesc în
regulamentul intern al unităţii. ART. 78 Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii. ART. 79
(1) Organizarea activităţii, stabilirea structurilor organizatorice
adecvate, repartizarea salariaţilor pe locurile de muncă, precizarea
atribuţiilor şi a răspunderilor se realizează de către cel care
angajează, cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă,
care se acordă în termen de 6 zile lucrătoare.
(2) Exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a
obligaţiilor de serviciu de către salariaţi este atribuţie exclusiv în
competenţa celor care angajează. ART. 80
(1) În cazul în care normativele de personal nu corespund condiţiilor
concrete de desfăşurare a activităţii, la cererea uneia dintre părţile
semnatare ale contractului colectiv de muncă, acestea vor fi modificate
printr-un acord comun. (2) Părţile convin că
acordarea unui serviciu medical de calitate nu se poate realiza
printr-o politică de reducere a numărului de personal angajat în
reţeaua sanitară naţională, sub normativele de personal prevăzute de
legislaţia în vigoare. ART. 81
(1) Sarcinile de serviciu trebuie stabilite în conformitate cu
cerinţele postului şi cu obligaţiile asumate de fiecare salariat la
încheierea contractului individual de muncă. (2)
În cazul unor calamităţi sau în cazurile de forţă majoră, fiecare
salariat are obligaţia să participe la acţiunile ce vizează înlăturarea
efectelor acestora. ART. 82
În cazul apariţiei unor divergenţe legate de structura de personal sau
de calitatea normativelor de personal, părţile, de comun acord, pot
recurge la efectuarea unei expertize. Concluziile expertizei sunt
obligatorii pentru ambele părţi. Cheltuielile ocazionate de
soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncă
vor fi suportate de angajatori pentru prima solicitare a sindicatelor. ART. 83
Stabilirea şi acordarea sporurilor, în raport cu condiţiile în care se
desfăşoară activitatea, precum şi condiţiile de acordare a acestora
sunt prevăzute prin acte normative specifice elaborate cu acordul
sindicatelor reprezentative semnatare ale prezentului contract colectiv
de muncă. ART. 84 (1)
Reducerea timpului normal de lucru şi alimentaţia compensatorie de
protecţie se acordă obligatoriu de către angajator, în conformitate cu
prevederile anexei nr. 4. (2) Echipamentul de
protecţie se asigură de către angajator, potrivit normelor legale în
vigoare, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie
la locul de muncă. (3) Materialele
igienico-sanitare, precum şi echipamentul de protecţie sunt asigurate
obligatoriu de către angajator, în cantitatea şi de calitatea necesare
asigurării unei asistenţe medicale corespunzătoare, potrivit anexei nr.
7. (4) Concediile de odihnă suplimentare,
stabilite de comun acord între reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi
cei ai organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă, se acordă potrivit prevederilor anexei nr.
5. ART. 85 (1) Angajatorul
este obligat să asigure, cel puţin o dată pe an, examinarea medicală
gratuită şi completă a salariaţilor, la cererea acestora, potrivit
reglementărilor în vigoare. (2) Angajatorul va
asigura gratuitate pentru efectuarea testelor HIV, HVB, HVC şi pentru
vaccinarea împotriva hepatitei de tip B şi C (la cererea şi cu acordul
salariaţilor). (3) Examenele medicale periodice vor fi asigurate gratuit de către angajator. (4) La nivelul unităţilor se pot asigura şi alte prestaţii medico-sanitare pentru salariaţii unităţii. ART. 86
(1) În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, pentru
refacerea capacităţii de muncă, salariaţii vor beneficia de încă două
luni de spor pentru nocivitate şi alimentaţie de protecţie a
organismului, dacă au beneficiat anterior de acestea.
(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi salariaţii care
au lucrat cel puţin 6 luni în condiţiile alin. (1) şi îşi schimbă locul
de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de
aceeaşi natură sunt mai mici la noul loc de muncă. ART. 87
(1) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat,
determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia
de drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbării
condiţiilor de muncă, certificate potrivit legii.
(2) Reclasificarea locurilor de muncă se face de către aceleaşi părţi
care au făcut clasificarea iniţială, printr-un înscris adiţional la
contractul colectiv de muncă. (3) Prevederile legate de sănătate şi securitate a muncii sunt considerate de părţi a fi minime. ART. 88
La nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat necesari,
urmăriţi la fiecare loc de muncă în vederea luării măsurilor de
protecţia muncii specifice, precum şi programul de control al
realizării măsurilor stabilite. ART. 89
Angajatorul este obligat să asigure, pe cheltuiala sa, cadrul
organizatoric pentru instruirea şi testarea salariaţilor, cu privire la
normele şi instrucţiunile de protecţia muncii. ART. 90
(1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a
activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua cel puţin
următoarele măsuri: a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă; b) asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
(2) Neasigurarea condiţiilor normale de lucru la locul de muncă
exonerează de răspundere angajaţii din unitate în cazul în care aceasta
atrage neîndeplinirea corespunzătoarea a sarcinilor de serviciu, caz în
care trebuie să se evite cât de mult posibil să se pună în pericol
viaţa şi sănătatea pacienţilor. (3) Angajatorul asigură amenajarea anexelor sociale la locul de muncă, dotate cu apă caldă şi rece.
(4) La cererea sindicatelor, patronul asigură, în limitele
posibilităţilor, condiţiile necesare pentru servirea mesei în incinta
unităţii. (5) Angajatorul va asigura diminuarea
treptată a emisiilor poluante din unitate, până la încadrarea în
limitele prevăzute de lege. ART. 91 Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi tinerilor. ART. 92
(1) Angajatorul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz,
menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în cazurile în care
acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu,
aferente posturilor respective. (2) În cazurile
prevăzute la alin. (1) se va proceda la consultarea reprezentaţilor
sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă.
CAPITOLUL 4 Salarizarea şi alte drepturi salariale
ART. 93
(1) În scopul salarizării şi acordării celorlalte drepturi prevăzute în
prezentul contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi ale
personalului din instituţiile sanitare publice finanţate de la bugetul
de stat şi de la fondul unic de asigurări de sănătate, şi/sau din
fondurile autorităţilor publice locale sau din alte surse, părţile
contractante vor purta negocieri pentru stabilirea fondurilor aferente
acestei categorii de salariaţi şi a surselor de constituire, înainte de
adoptarea Legii bugetului de stat consolidat sau a rectificării
bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice
discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici
genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie,
opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau
responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
(3) În bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi cuprinse toate
drepturile salariale şi sumele aferente pentru acordarea tichetelor de
masă, conform legislaţiei în vigoare. (4) Salariile se plătesc înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorilor.
(5) În sistemul sanitar, drepturile salariale se achită într-o singură
tranşă în data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă.
(6) Sistemul de salarizare a personalului din unităţile sanitare
publice finanţate integral din venituri proprii se stabileşte prin lege.
(7) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin
contractul individual de muncă sub salariul de bază actual prevăzut de
lege pentru postul pe care este încadrat salariatul.
(8) Încălcarea drepturilor salariaţilor membri ai sindicatelor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă privind stabilirea
salariului de bază la încadrare, avansarea în funcţii a personalului,
acordarea de drepturi salariaţilor atrage răspunderea materială şi
disciplinară a persoanelor vinovate, potrivit legii. ART. 94
(1) Criteriile de încadrare salarială şi evaluare pentru unităţile
sanitare publice sunt stabilite de comun acord de către reprezentanţii
Ministerului Sănătăţii şi ai organizaţiilor sindicale reprezentative,
cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniu.
(2) Stabilirea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale
individuale pentru personalul din sistemul sanitar se stabileşte prin
ordin al ministrului sănătăţii. ART. 95
(1) Sumele aferente cheltuielilor de personal vor fi negociate, în
limita prevederilor legale cu această destinaţie, de administraţie şi
sindicate înaintea negocierii contractelor de prestări servicii semnate
cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate şi a Municipiului
Bucureşti, pentru a acoperi integral şi la timp cheltuielile cu
personalul angajat în unitate. (2) Drepturile salariale sunt cele cuprinse în Legea nr. 284/2010. (3) În anul 2011 se aplică prevederile Legii nr. 285/2010. ART. 96
(1) Sporurile acordate personalului din ramura sanitară se stabilesc cu
acordul federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă, se adoptă prin hotărâre de Guvern şi se constituie ca anexă
distinctă la prezentul contract. (2) Garanţia în
bani, reţinută salariaţilor care au gestiune în primire, va fi depusă
conform prevederilor legale în vigoare. ART. 97 (1) Alte drepturi de personal: a) plata conferită de încheierea contractului individual de muncă cu timp parţial; b) plata orelor suplimentare;
c) plata cheltuielilor de transport în cazul deplasării în cadrul
localităţii, în interesul serviciului pentru funcţiile stabilite de
Ministerul Sănătăţii, potrivit legii. (2)
Condiţiile de diferenţiere şi criteriile de acordare a drepturilor
prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu avizul reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă. ART. 98
(1) Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite
în limita sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorul
principal de credite şi în limita individuală a două salarii de bază
lunare pe an, cu consultarea sindicatelor afiliate organizaţiilor
sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
(2) În cazul în care în unitatea sanitară respectivă nu există
organizaţie sindicală constituită, potrivit legii, vor fi consultaţi
reprezentanţii salariaţilor. ART. 99 (1) Formele de organizare a muncii în reţeaua sanitară sunt următoarele: a) norma de timp; b) în alte forme stabilite, prevăzute de lege.
(2) Forma de organizare a muncii şi cea de salarizare ce ar urma să se
aplice fiecărei activităţi şi fiecărui loc de muncă se stabilesc cu
acordul scris al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi patronale
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, în funcţie de
nivelul de reprezentare. ART. 100
(1) Angajatorul este obligat să asigure condiţiile necesare realizării
de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1),
salariatul va primi cel puţin salariul de bază, pentru timpul cât
lucrul a fost întrerupt. ART. 102
În caz de desfiinţare a unităţii, salariaţii au calitatea de creditori
privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate,
iar acestea vor fi plătite integral, înainte ca ceilalţi creditori
să-şi revendice cota-parte. ART. 103
Angajatorii sunt obligaţi să ţină evidenţa în care se menţionează
salarizarea pentru activitatea desfăşurată în baza contractului
individual de muncă, alte drepturi de care salariaţii au beneficiat şi
cursurile de pregătire şi de perfecţionare profesională acreditate
absolvite şi să le elibereze dovezi despre acestea, la cerere.
CAPITOLUL 5 Timpul de muncă şi timpul de odihnă
ART. 104
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează
munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi
atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de
muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei
în vigoare. ART. 105 Pentru
salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de
muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu excepţia
cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 106
(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de
regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate
opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu
respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe
săptămână. ART. 107 (1)
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe
săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin
excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare,
poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media
orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni
calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(3) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) nu se
iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de
suspendare a contractului individual de muncă. ART. 108
(1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în 1 sau 2 schimburi, în
unităţi cu activitate de 5 zile pe săptămână, beneficiază de repaus
săptămânal sâmbăta şi duminica. (2) Personalului
care îşi desfăşoară activitatea în zilele de sâmbătă, duminică şi
sărbători legale i se asigură repausul săptămânal în alte zile din
cursul săptămânii următoare. (3) Pentru
personalul care lucrează în ture, se asigură cel puţin de 2 ori pe lună
repausul săptămânal sâmbăta şi duminica. (4)
Suspendarea repausului săptămânal al salariaţilor se poate dispune
numai în scris şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă. ART. 109
(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru în cadrul
săptămânii de lucru va fi stabilit prin regulamentul intern la nivelul
unităţii, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale,
afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă. (2) Programul de lucru inegal poate
funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de
muncă. ART. 110 Programul
de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la
cunoştinţa salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului. ART. 111
(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu
acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, această posibilitate
fiind prevăzută în regulamentul intern şi în contractul individual de
muncă. (2) Durata zilnică a timpului de muncă
individualizat este împărţită în două perioade: o perioadă fixă în care
personalul se află simultan la locul de muncă şi o perioadă variabilă,
mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu
respectarea timpului de muncă zilnic. (3) Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor art. 105 şi 107. ART. 112
Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate
de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii
această evidenţă ori de câte ori este solicitat. ART. 113
(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă
săptămânal este considerată muncă suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului,
cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente
destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării
consecinţelor unui accident. (3) Pentru
efectuarea orelor de muncă suplimentare angajatorul este obligat să
solicite în scris salariatului efectuarea acestora.
(4) Lipsa solicitării scrise pentru efectuarea de muncă suplimentară
exonerează personalul angajat de răspundere în cazul în care nu se
prezintă la muncă pentru efectuarea programului suplimentar. (5) Durata maximă de muncă suplimentară pe parcursul unei luni este de 32 de ore.
(6) Compensarea cu timp liber a muncii suplimentare se face numai
pentru încadrarea în timpul de muncă de maximum 48 de ore pe săptămână
şi numai dacă lipsa persoanei respective nu afectează bunul mers al
activităţii la locul său de muncă. (7)
Necesitatea acoperirii unei perioade mai mari de timp decât cea
prevăzută la alin. (5) implică, obligatoriu, angajarea altei persoane
cu contract individual de muncă cu timp parţial.
(8) Pentru munca suplimentară, necompensată cu ore libere, sporurile se
acordă conform legislaţiei în vigoare. ART. 114 Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. ART. 115
(1) În domeniile de activitate unde sarcinile ce revin unor posturi ai
căror titulari lipsesc temporar din unitate nu pot fi amânate şi nici
nu pot fi redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între
ceilalţi salariaţi încadraţi în funcţii similare, pentru realizarea
acestora se vor putea folosi alţi salariaţi din unitate care să
realizeze sarcinile respective în afara programului lor normal de lucru.
(2) Pe perioadele menţionate la alin. (1) se va utiliza angajarea prin
cumul, în limita fondurilor care se disponibilizează prin absenţa
persoanelor titulare. ART. 116
(1) La nivelul unităţilor sanitare, în funcţie de atribuţiile conferite
de fişa postului, corelat cu necesarul de personal, angajatorul va
stabili normative de personal specifice fiecărui loc de muncă cu
consultarea reprezentanţilor sindicatului din unitate, afiliat
organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă. (2) Cu avizul reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă, care se acordă în termen de 6 zile, Ministerul Sănătăţii
elaborează normativul de personal, obligatoriu pentru fiecare loc de
muncă din unităţile sanitare. (3) Normativele de personal specifice se regăsesc în regulamentul intern al unităţii.
(4) Anual, la nivelul fiecărei unităţi se analizează toate locurile de
muncă pentru stabilirea normativelor de personal, corelat cu
necesităţile activităţilor desfăşurate. (5)
Examinarea şi reexaminarea normativelor de personal se fac de către o
comisie paritară angajator-reprezentanţii organizaţiilor sindicale
afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă. ART. 117 În cazurile
în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore,
salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile
stabilite prin regulamentul intern. ART. 118
(1) Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu
poate fi mai mic de 12 ore consecutive. (2) Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi. ART. 119 Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale,
declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele
creştine, pentru persoanele aparţinând acestora; - ziua de 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii, cu recuperare într-un interval de 30 de zile lucrătoare. ART. 120
(1) La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme
speciale de organizare a continuităţii activităţi, după caz, în ture,
12/24 de ore, gărzi, contravizite, program fracţionat etc., cu avizul
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă, care se acordă în termen de 6 zile
lucrătoare. (2) Părţile semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă recunosc, de comun acord, că activitatea
prestată sâmbăta, duminica şi în alte zile în care, potrivit legii, nu
se lucrează, asigură continuitatea asistenţei medicale şi de îngrijire,
după caz. ART. 121 (1)
Salariaţii care lucrează în condiţii de muncă deosebite beneficiază de
reducerea programului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului
contract colectiv de muncă (anexa nr. 4). (2)
Reducerea timpului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului
contract colectiv de muncă, nu afectează nivelul veniturilor salariale
şi vechimea în muncă. ART. 122
(1) Regulamentul intern se aprobă de către angajator după consultarea
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă. (2)
Femeile salariate care beneficiază de reducerea timpului de lucru
potrivit legii, beneficiază de vechime integrală în muncă. (3) Femeile care alăptează beneficiază, la cerere, de fracţionarea programului de muncă.
(4) Stabilirea orarelor flexibile nu poate duce la sporirea sarcinilor
de serviciu şi la deteriorarea condiţiilor de muncă sau la diminuarea
veniturilor salariale. ART. 123
(1) La unităţile unde programul se desfăşoară neîntrerupt, programul de
lucru din timpul zilei poate fi egal cu programul de lucru din timpul
nopţii. (2) Se consideră muncă prestată în timpul
nopţii, munca prestată în intervalul cuprins între orele 22.00 - 6.00,
cu posibilitatea abaterii cu o oră în plus sau în minus faţă de aceste
limite, în cazuri excepţionale. (3) Este
considerat program în ture sistemul 8 cu 16 ore şi 12 cu 24 ore,
salariatul având obligaţia efectuării serviciului de dimineaţă, de
după-amiază, de noapte în decursul unei luni. ART. 124 (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. ART. 125 (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilită prin
prezentul contract colectiv de muncă va fi prevăzută în contractul
individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată
într-un an calendaristic. (3) Durata efectivă a
concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare salariat, în
funcţie de vechimea în muncă astfel: a) pentru o vechime de 0 - 1 an (neîmplinit la data începerii concediului) - 20 de zile lucrătoare; b) pentru o vechime de 1 - 5 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 22 de zile lucrătoare; c) pentru o vechime de 5 - 10 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 23 de zile lucrătoare; d) pentru o vechime de 10 - 15 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 25 de zile lucrătoare; e) pentru o vechime de 15 - 20 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 28 de zile lucrătoare; f) pentru o vechime de peste 20 de ani - 30 de zile lucrătoare.
(4) Concediile de odihnă de la alin. (3) pct. b) c) d) e) şi f) se
suplimentează cu câte 1 zi pentru fiecare 5 ani de vechime în aceeaşi
unitate. Beneficiază de vechime în aceeaşi unitate şi salariaţii
trecuţi de la o unitate la alta prin reorganizare, potrivit
dispoziţiilor legale. (5) Concediul anual de
odihnă poate fi fragmentat în mai multe tranşe, dar obligatoriu, una
dintre tranşe va fi de minimum 15 zile lucrătoare. (6) În situaţii de forţă majoră, angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă.
(7) În cazuri deosebite, la cererea argumentată a salariatului şi cu
acordul angajatorului şi avizul organizaţiei sindicale reprezentative
din unitate, concediul anual de odihnă se poate amâna pentru anul
următor, parţial sau în totalitate. (8) La
cererea salariatului, indemnizaţia de concediu poate fi inclusă în
drepturile salariale ale lunii în care se efectuează concediul de
odihnă. ART. 126 (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Decalarea concediului de odihnă în altă perioadă decât în cea
programată se face cu aprobarea angajatorului şi avizul sindicatelor
din unitate, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, care se acordă în termen de 6
zile lucrătoare. (3) Compensarea în bani a
concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului individual de muncă. ART. 127
(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o
indemnizaţie de concediu, în condiţiile art. 145 din Codul muncii şi
care cuprinde: - salariul de bază;
- sporuri pentru locurile de muncă cu condiţii grele, deosebit de
periculoase şi periculoase, periculoase sau vătămătoare, condiţii de
încordare psihică foarte ridicată sau care se desfăşoară în condiţii
deosebite, pentru unităţi sanitare cu specific deosebit şi localităţi
cu condiţii deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face
cu greutate; - alte drepturile salariale, cu caracter permanent, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator
cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu sau
odată cu plata lunară a drepturilor salariale. ART. 128
(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului,
pentru motive obiective independente de voinţa salariatului.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz
de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa
salariatului la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia
de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale,
necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele
prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de
odihnă. ART. 129 (1)
Salariaţii nevăzători, precum şi cei încadraţi în grade de
invaliditate, reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, au
dreptul la un concediu de odihnă suplimentar, conform prezentului
contract colectiv de muncă. (2) Concediul
suplimentar de odihnă cuvenit salariaţilor reprezentaţi de sindicatele
afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă se acordă potrivit prevederilor anexei nr. 5 la
prezentul contract. ART. 130
Drepturile salariale curente cuvenite salariaţilor care efectuează
concediul anual de odihnă se acordă potrivit prezentului contract
colectiv de muncă. ART. 131 (1) Salariaţii au dreptul la zile libere plătite, pentru evenimente deosebite în familie, după cum urmează: a) căsătoria salariatului - 5 zile; b) naşterea - 5 zile; c) căsătoria unui copil - 3 zile; d) decesul soţului/soţiei, copilului, socrilor şi rudelor de gradul I inclusiv - 5 zile; e) ziua de naştere a salariatului, la cerere, urmând a se efectua recuperarea zilei libere acordate. (2) Concediul plătit prevăzut la alin. (1) se acordă la cererea solicitantului de către conducerea unităţii.
CAPITOLUL 6
Protecţia socială a salariaţilor membri ai sindicatelor afiliate
organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă
ART. 132 (1)
Părţile recunosc de comun acord că o măsură de prevenire a
concedierilor colective este evitarea angajărilor neîntemeiat făcute.
(2) În concordanţă cu prevederile alin. (1), unitatea este obligată să
nu procedeze la angajări fără consultarea şi avizul scris al
reprezentanţilor sindicatelor afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract. (3) Activitatea cu personal
sub normativul de personal se realizează cu acordul organizaţiilor
sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. ART. 133
În cazul în care organele competente din unităţi au aprobat măsuri de
reducere a activităţii ori de reorganizare a unităţii sanitare, cu
avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă cu
privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate a acestora, care se
acordă în termen de 6 zile, angajatorul are obligaţia de a comunica în
scris celor în cauză: a) durata de preaviz;
b) dacă le oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o
formă de calificare sau reorientare profesională;
c) adresa înaintată la Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă
prin care s-a soluţionat reconcilierea. ART. 134
(1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea
posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în
ordine: a) persoanele care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi cele care cumulează pensia cu salariul; b) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârstă; c) persoanele care împlinesc vârsta de pensionare, la cerere; d) persoanele care au avut abateri disciplinare.
(2) Pentru luarea măsurilor de încetare a contractelor individuale de
muncă vor fi avute în vedere următoarele criterii:
a) dacă măsura afectează doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se
desface contractul individual de muncă al salariatului cu venitul cel
mai mic; b) măsura să afecteze în ultimul rând
femeile care au în îngrijire copii, bărbaţi văduvi sau divorţaţi care
au în îngrijire copii, precum şi salariaţi care mai au 3 ani până la
pensionare, la cererea lor. (3) În cazul în care
măsura încetării contractului individual de muncă ar afecta un salariat
care urmează un curs de calificare, reprofilare, specializare sau de
perfecţionare a pregătirii profesionale, acesta având încheiat un
contract cu unitatea de prestare a activităţii pe o anumită perioadă de
timp, administraţia nu-i va putea solicita despăgubiri pentru perioada
rămasă nelucrată până la împlinirea termenului. ART. 135
(1) Unitatea care îşi reia sau îşi extinde activitatea într-o perioadă
de 9 luni de la luarea măsurilor de încetare a contractului individual
de muncă al categoriilor de salariaţi menţionate în art. 134 are
obligaţia să anunţe în scris despre aceasta organizaţiile sindicale
afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract şi
să facă publică măsura prin mass-media, salariaţii având obligaţia
prezentării pentru reîncadrare în termen de 10 zile de la data
anunţului, în concordanţă cu criteriile stabilite de comun acord de
administraţie şi sindicatele din unitate, afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
(2) Angajatorii răspund pentru prejudicii aduse persoanelor, potrivit
legii, ca urmare a nerespectării prevederilor alin. (1).
(3) În caz de modificare a profilului unităţii, salariaţii membri ai
organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare
ale prezentului contract colectiv de muncă au dreptul de a rămâne la
acelaşi loc de muncă, după caz, compatibil cu specificul unităţii. ART. 136
Salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă îşi primesc
drepturile potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă. ART. 137
(1) Salariaţii beneficiază de ajutoare de deces conform legislaţiei în
vigoare. Cuantumul acestora se stabileşte anual prin Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea
salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
(2) La nivel de unitate, prin contractul colectiv de muncă se pot
stabili şi alte drepturi, conform prevederilor legale. ART. 138
(1) În cazul accidentelor survenite în procesul muncii sau în legătură
cu munca, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri:
a) să consemneze datele cercetării accidentului de muncă într-un
proces-verbal care să prevadă cauzele, împrejurările, normele de
protecţie a muncii care nu au fost respectate, persoanele răspunzătoare
de aceste nerespectări, sancţiunile aplicate, măsurile ce trebuie luate
pentru prevenirea altor accidente şi înregistrarea accidentului;
b) înregistrarea accidentului de muncă, făcută prin procesul-verbal, se
comunică Inspectoratului Teritorial de Muncă. (2)
În cazul bolilor profesionale survenite ca urmare a factorilor nocivi
fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum
şi ca urmare a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme în
procesul de muncă, angajatorul este obligat să comunice organizaţiilor
sindicale din unitate, afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, inspectoratelor teritoriale de
muncă şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiul
Bucureşti apariţia acestor boli. (3) Persoanele
care au contractat o boală profesională vor fi redistribuite în alte
locuri de muncă cu avizul Inspectoratului Teritorial de Muncă, după
consultarea organizaţiilor sindicale din unitate, afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă,
conform prevederilor legale. (4) Reprezentanţii
organizaţiilor sindicale vor urmări respectarea prevederilor alin. (1),
(2) şi (3), iar în cazul nerespectării acestora, vor fi sesizate
organele abilitate să aplice sancţiunile prevăzute de lege. ART. 139
Compensarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare, acordate
tuturor salariaţilor din ramura sanitară şi personalului care lucrează
în structura de conducere şi execuţie a organizaţiilor sindicale
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, este suportată
din bugetul destinat în acest scop de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, potrivit legii. Gestionarea biletelor se face cu
consultarea organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare
ale prezentului contract colectiv de muncă. ART. 140
Repartizarea spaţiilor de locuit din administrarea unităţii se face în
concordanţă cu prevederile legale, prin comisiile mixte
administraţie-sindicate de la nivelul unităţii. ART. 141
Angajatorul este obligat să acorde tichete de masă potrivit Legii nr.
142/1998, în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru
unităţi finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetul asigurărilor
sociale de sănătate. ART. 142
Contravaloarea deplasării salariaţilor cu mijloacele de transport în
comun, în interes de serviciu, este suportată integral de angajator. ART. 143
(1) După efectuarea concediului legal acordat pentru îngrijirea
copilului în vârstă de până la 2 ani, salariata membră de sindicat
poate beneficia de încă un an concediu fără plată, postul rămânând
temporar vacant şi neputând fi desfiinţat, pe timpul cât aceasta se
află în asemenea situaţie. (2) La întoarcerea din
concediul fără plată, salariata va fi încadrată pe postul avut iniţial,
toate drepturile aferente locului de muncă urmând a fi acordate
integral. (3) Contractul individual de muncă nu
poate fi desfăcut din motive neimputabile angajatului pe perioada
efectuării concediului de creştere a copilului şi nici în primul an de
la reluarea activităţii. ART. 144
Salariata care întrerupe concediul legal pentru îngrijirea copilului în
vârstă de până la 2 ani beneficiază de reducerea programului normal de
lucru cu 2 ore/zi, fără a-i afecta salariul şi vechimea în muncă. ART. 145
Salariatele gravide beneficiază de scutire în ceea ce priveşte
obligativitatea efectuării turei de noapte sau a gărzilor - la cerere,
şi de posibilitatea schimbării locului de muncă. ART. 146
Pentru asigurarea respectării demnităţii tuturor salariaţilor, prin
regulamentele interne de la nivel de unitate, se stabilesc prevederi
exprese de prevenire şi combatere a situaţiilor de violenţă, de
hărţuire de orice tip, inclusiv de hărţuire sexuală la locul de muncă,
definite conform legii, în conformitate cu anexa nr. 8. ART. 147
Personalul din sistemul sanitar beneficiază de servicii medicale,
tratament şi medicaţie, în regim gratuit conform prevederilor legale.
CAPITOLUL 7 Formarea profesională
ART. 148
(1) Prin termenul de formare profesională se înţelege orice procedură
prin care un salariat dobândeşte o calificare, se specializează sau se
perfecţionează şi pentru care obţine o diplomă sau un certificat care
atestă aceste situaţii, eliberat de instituţiile abilitate conform
legislaţiei în vigoare. (2) Dobândirea unei
specialităţi şi/sau lărgirea domeniului de competenţă a personalului de
specialitate se fac potrivit reglementărilor în vigoare.
(3) Activitatea de formare şi perfecţionare profesională cuprinde şi
domeniul relaţiilor de muncă, management, dreptul la asociere şi
libertăţile sindicale şi patronale. (4) Părţile
convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării
profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor
sindicali scoşi din producţie. (5) Formarea
profesională a tuturor categoriilor de salariaţi va fi organizată şi
suportată pe cheltuiala angajatorului (unităţii) în limita sumelor
prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie. ART. 149 (1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; b) obţinerea unei calificări profesionale;
c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi
locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru
ocupaţia de bază; d) reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee
moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale; f) prevenirea riscului şomajului; g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale. (2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale. ART. 150 Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către
furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din
străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă; c) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate; d) ucenicie organizată la locul de muncă; e) formare individualizată; f) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat. ART. 151 (1) Angajatorul, după consultarea organizaţiilor sindicale din unitate, are următoarele atribuţii:
a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea
profesională, a căilor de realizare, adoptarea programului anual şi
controlul aplicării acestuia; b) sindicatele
semnatare ale prezentului contract vor participa, prin împuterniciţii
săi, la orice formă de examinare organizată în vederea absolvirii unui
curs de formare profesională în cadrul unităţii;
c) în cazul în care unitatea urmează să-şi schimbe parţial sau total
profilul de activitate, aceasta va informa şi consulta sindicatul cu
cel puţin 3 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor
salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a
apela la angajări de forţă de muncă din afară; d)
în cazul în care un salariat identifică un curs de formare profesională
pe care ar dori să-l urmeze, organizat de un terţ, unitatea va analiza
cererea împreună cu sindicatele semnatare ale prezentului contract;
e) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual
de muncă în vederea formării profesionale sunt obligaţi să suporte
cheltuielile ocazionate de aceasta dacă părăsesc unitatea din motive
imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data
absolvirii cursurilor. (2) Programele adoptate
conform alin. (1) vor fi aduse la cunoştinţa tuturor salariaţilor în
termen de 6 zile de la adoptare, prin afişare la avizierul unităţii.
(3) Planurile şi programele de formare profesională anuală elaborate de
către angajator, după consultarea organizaţiilor sindicale din unitate
sunt anexe ale contractelor colective de muncă de la nivelul unităţilor
sau grupurilor de unităţi. ART. 152
(1) Participarea la formare profesională poate avea loc la iniţiativa
angajatorului sau la iniţiativa salariatului. (2)
Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile
părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte
legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale
salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile
ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul
părţilor, cu consultarea sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale
semnatare ale prezentului contract, şi fac obiectul unor acte
adiţionale la contractele individuale de muncă. ART. 153
(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare
profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate
de această participare sunt suportate de către acesta.
(2) În cazul în care, în condiţiile prevăzute la alin. (1),
participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională
presupune scoaterea parţială din activitate, salariatul participant va
beneficia de drepturi salariale astfel: a) dacă
participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o
perioadă ce nu depăşeşte 25% din durata zilnică a timpului normal de
lucru, acesta va beneficia pe toată durata formării profesionale, de
salariul integral corespunzător postului şi funcţiei deţinute, cu toate
indemnizaţiile, sporurile şi adaosurile la acesta;
b) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal
de lucru, acesta va beneficia de salariul de bază şi de sporul de
vechime. (3) Dacă participarea la cursurile sau
la stagiul de formare profesională presupune scoaterea integrală din
activitate, contractul individual de muncă al salariatului respectiv se
suspendă, acesta beneficiind de o indemnizaţie plătită de angajator,
prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul
individual de muncă, după caz. (4) Pe perioada
suspendării contractului individual de muncă în condiţiile prevăzute la
alin. (3), salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă,
această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul
asigurărilor sociale de stat. ART. 154
(1) În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa
participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din
activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună
cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat
potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea solicitării.
Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care va
permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională,
inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de
aceasta. ART. 155
Salariaţii care au încheiat un act adiţional la contractul individual
de muncă cu privire la formarea profesională pot primi, în afara
salariului corespunzător locului de muncă, şi alte avantaje pentru
formarea profesională. ART. 156 (1) Salariaţii au dreptul să beneficieze de concedii pentru formare profesională. (2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. ART. 157
(1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la
solicitarea salariatului pe perioada formării profesionale pe care
salariatul o urmează din iniţiativa sa. (2)
Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul
sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract şi numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia
grav desfăşurarea activităţii. ART. 158
(1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie
să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de
efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a
stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum
şi denumirea instituţiei de formare profesională.
(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se
poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru
susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau
pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor
stabilite la alin. (1). ART. 159
(1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a
asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare
profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la
un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până
la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), indemnizaţia de concediu va fi
cea prevăzută pentru concediul de odihnă. (3)
Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit prevăzut la
alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul. Cererea de
concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată
angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi
trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare
profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea
instituţiei de formare profesională. ART. 160
Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din
durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de
muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului,
altele decât salariul. ART. 161
(1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de
formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; b) cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi.
(2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională,
asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajatori. ART. 162
(1) Planul de formare profesională elaborat anual de către angajatorul
persoană juridică, care are cel puţin 21 de salariaţi, împreună cu
organizaţiile profesionale corespunzătoare şi cu consultarea
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă va fi adus la
cunoştinţa salariaţilor. (2) Planul de formare
profesională va fi elaborat astfel încât prin diversele forme de
pregătire să poată trece de două ori salariaţii în primii 5 ani de
activitate şi periodic ceilalţi salariaţi. (3)
Programarea individuală se face de către angajator cu consultarea
salariatului în cauză, cu aprobarea şefului său direct şi avizul
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, care se acordă în
termen de 6 zile. (4) Participarea la cursuri de
formare profesională cu scoaterea din producţie la cererea salariatului
poate fi inclusă în planul de formare profesională numai cu aprobarea
angajatorului şi avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale,
afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă, care se acordă în termen de 6 zile lucrătoare.
(5) Cursurile de perfecţionare şi specializare profesională se avizează
de organizaţiile profesionale constituite potrivit legii. ART. 163
(1) Salariaţii nou angajaţi în unitate, la solicitarea şefului direct
şi cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă,
care se acordă în termen de 6 zile lucrătoare, participă la stagii de
adaptare profesională. (2) Participă la cursuri
de adaptare profesională toţi salariaţii aflaţi la prima angajare
într-o unitate medico-sanitară, salariaţii care au lucrat în altă
unitate medico-sanitară cu alt specific şi salariaţii care s-au
reangajat în unitate după o perioadă de cel puţin 5 ani de întrerupere. (3) Stagiile de adaptare profesională se organizează de către angajator. ART. 164
(1) Cursurile de formare organizate de sindicate şi patronate sunt
creditate prin conţinutul lor cu pregătirea şi perfecţionarea
profesională. (2) Programele de pregătire
menţionate la alin. (1) vor fi elaborate în colaborare cu organizaţia
profesională, potrivit reglementărilor legale în vigoare. ART. 165
Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă participă în mod
obligatoriu în calitate de observator, la toate nivelurile, la
examenele care certifică pregătirea şi perfecţionarea profesională şi
managerială şi la concursurile de ocupare a posturilor. ART. 166
(1) Partea patronală se obligă să sprijine toţi beneficiarii şi
partenerii contractelor de finanţare pe fonduri structurale care oferă
cursuri de formare gratuită în recrutarea şi participarea salariaţilor
la cursurile de formare. (2) În sensul alin. (1),
unitatea va acorda concedii de formare profesională salariaţilor, la
solicitarea acestora, va furniza documentele necesare pentru
participarea la astfel de cursuri şi va asigura spaţiul necesar
afişării materialelor informative în acest sens.
(3) Unitatea este responsabilă cu identificarea cursurilor de formare
pe fonduri structurale şi informarea salariaţilor în acest sens.
CAPITOLUL 8
Drepturile sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă
ART. 167
(1) Părţile semnatare ale prezentului contract, în calitate de
parteneri sociali permanenţi, recunosc pentru fiecare dintre ele şi
pentru membrii de sindicat libertatea de opinie ce se exprimă
civilizat, utilizându-se un limbaj adecvat. (2)
Partea patronală recunoaşte dreptul sindicatelor afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract de a-şi elabora
reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi
organiza gestiunea şi activitatea lor şi de a-şi formula programe
proprii de acţiune, în condiţiile legii. (3) Este
interzisă orice intervenţie a părţii patronale de natură a limita ori
întrerupe exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (2).
(4) Partea patronală se obligă să adopte o poziţie neutră şi imparţială
faţă de organizaţiile sindicale existente şi faţă de reprezentanţii sau
membrii acestora. (5) Partea patronală se obligă
să se abţină de la orice formă de condiţionare, constrângere sau
limitare a exercitării funcţiilor membrilor organelor de conducere ale
sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract. ART. 168
(1) Partea patronală se obligă să întreprindă toate demersurile
necesare pentru întărirea protecţiei personalului de agresiuni fizice
sau verbale din partea pacienţilor, aparţinătorilor acestora sau a
altor persoane din exterior sau interior, în timpul muncii sau legate
de procesul de muncă. (2) Părţile recunosc că
salariaţii nu-şi pot desfăşura activitatea în parametrii contractuali
dacă lucrează în condiţii de ameninţări fizice şi/sau verbale. ART. 169
(1) Părţile se angajează să promoveze un comportament civilizat în
cadrul unităţii, cu respectarea demnităţii fiecărui salariat.
(2) Partea patronală se obligă să sancţioneze disciplinar orice abatere
de la normele de comportament civilizat, indiferent din partea cui ar
veni sesizarea. (3) Precizări suplimentare
privind normele de comportament vor face obiectul Regulamentelor
interne ale unităţilor sanitare. ART. 170
(1) a) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale
prezentului contract participă la şedinţele consiliului de
administraţie şi ale comitetului director al unităţilor sanitare;
b) reprezentanţii organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor
semnatare participă, în calitate de observator, prin câte un
reprezentant judeţean, la şedinţele consiliului de administraţie ale
direcţiilor de sănătate publică; c)
reprezentanţii judeţeni ai organizaţiilor sindicale şi patronale
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă participă la toate
şedinţele de interes general la nivel naţional, regional şi judeţean.
(2) Părţile garantează aplicarea prevederilor legislaţiei muncii,
precum şi a dispoziţiilor legale în materie. (3)
La cererea expresă a membrilor organizaţiilor sindicale, afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă,
aceştia pot fi asistaţi de reprezentanţii federaţiilor şi
confederaţiilor în susţinerea unor drepturi şi cereri, la toate
nivelurile. ART. 171 (1)
Anunţarea şedinţelor menţionate în art. 170 alin. (1) şi a ordinii de
zi se face în scris, înainte cu minimum 72 de ore.
(2) Angajatorul se obligă să pună la dispoziţia reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă, toate documentele necesare
susţinerii activităţii sindicale. (3) Hotărârile
conducerii unităţilor vor fi comunicate în scris, în termen de 48 de
ore de la data emiterii hotărârii, reprezentanţilor organizaţiilor
sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă. (4) Reprezentanţii
organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă participă în toate comisiile implicate în activitatea sistemului
sanitar, la toate nivelurile, în conformitate cu reglementările legale
în vigoare şi cu acordurile stabilite în acest sens. ART. 172
(1) Angajatorul va permite membrilor sindicatelor afiliate
organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de
muncă, să urmeze cursurile de formare organizate de sindicate; în
perioada respectivă, cursantul beneficiază de toate drepturile aferente
locului de muncă, pentru o perioadă de până la 15 zile lucrătoare/an,
conform prevederilor prezentului contract colectiv de muncă.
(2) Persoanele alese în structura de conducere a organizaţiilor
sindicale, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă beneficiază de reducerea programului normal
lunar de lucru cu 5 zile lucrătoare, cumulat sau fragmentat.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) din prezentul articol,
drepturile salariale cuvenite se păstrează integral.
(4) Activitatea liderilor organizaţiilor sindicale, afiliate
organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la
nivel de grup de unităţi este asimilată ca vechime în activitate
managerială în domeniu. ART. 173
În vederea stabilirii unor servicii şi dotări comune, prin acordul
părţilor, administraţia şi organizaţiile sindicale, afiliate
organizaţiilor semnatare ale contractului colectiv de muncă pot stabili
cote procentuale de participare la acţiunea respectivă. ART. 174
Angajatorul este obligat să asigure în incinta unităţii, gratuit,
spaţiul şi mijloacele necesare funcţionării sindicatului. ART. 175
Încasarea cotizaţiei se face prin statele de plată ale unităţilor, în
baza acordului salariaţilor, membri ai organizaţiilor sindicale,
afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă. Reţinerea cotizaţiei, virarea acesteia în conturile
sindicatului afiliat la una din organizaţiile sindicale semnatare ale
prezentului contract şi înştiinţarea privind persoanele cărora li s-a
efectuat operaţiunea se constituie în sarcină curentă de serviciu. ART. 176
(1) Angajatorul recunoaşte drepturile salariaţilor reprezentaţi de
organizaţiile sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale
prezentului contract colectiv de muncă de a susţine şi de a participa
neîngrădit la acţiuni sindicale, potrivit prevederilor legale, în
această perioadă, obligându-se să nu procedeze la angajări temporare în
locul celor aflaţi în grevă. (2) Angajatorul se
obligă să ia măsuri disciplinare împotriva celor care încearcă sau
împiedică exercitarea dreptului de participare a salariaţilor la
acţiuni sindicale, organizate în condiţiile legii. ART. 177
(1) În scopul unei bune colaborări, părţile, la orice nivel, se obligă
să răspundă în scris, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare, la
toate cererile şi adresele înaintate de fiecare din părţi.
(2) Depăşirea termenului prevăzut la alin. (1) reprezintă încălcarea
contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi.
(3) Partea patronală şi conducerea sindicatelor afiliate organizaţiilor
sindicale semnatare vor accepta reciproc invitaţiile unor membri ai
acestora pentru discutarea unor probleme de interes comun, în vederea
rezolvării acestora. ART. 178
(1) Cercetarea abaterilor disciplinare ale membrilor de sindicat, a
referatelor şi a reclamaţiilor care îi privesc pe aceştia, se face cu
participarea reprezentantului sindicatului în care este înscris fiecare
salariat vizat. (2) Cercetarea prevăzută la alin.
(1) se poate face şi fără prezenţa reprezentantului sindicatului dacă
şedinţa comisiei de cercetare a fost anunţată în scris, şi cu semnătură
de primire, cu cel puţin 48 de ore înainte, dar nu s-a prezentat niciun
reprezentant la locul şi ora anunţate. (3) La
solicitarea salariatului, acesta poate fi asistat şi reprezentat de
către un reprezentant al sindicatului, atât la audiere cât şi pe
parcursul cercetării, în cazurile prevăzute la alin. (1).
(4) După finalizarea cercetărilor, dacă acestea privesc sau au legătură
cu un membru al unuia din sindicatele semnatare ale prezentului
contract, reprezentantul sindicatului are dreptul la consultarea
dosarului de cercetare. (5) Orice cercetare a
unei abateri disciplinare pentru membrii de sindicat va fi efectuată
conform procedurii prevăzute în anexa nr. 9.
CAPITOLUL 9 Dispoziţii finale
ART. 179
(1) În baza prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de
unităţi, se vor negocia contracte colective de muncă la nivelul
unităţilor, potrivit procedurilor din anexa nr. 1.
(2) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup
de unităţi sunt considerate de drept minime şi obligatorii şi nu pot fi
omise la elaborarea contractului-cadru şi a normelor de aplicare a
acestuia. (3) În unităţile în care nu se încheie
contract colectiv de muncă, se aplică prevederile prezentului contract
colectiv de muncă. ART. 180 Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă asigură aplicarea acestuia la toate nivelurile. ART. 181
În toate situaţiile de reorganizare, restructurare, modificarea sursei
şi modului de finanţare pentru unităţi, secţii, compartimente şi
servicii, externalizări servicii etc., angajatorul care predă este
obligat să transmită, iar angajatorul care preia este obligat să
garanteze respectarea clauzelor prezentului contract colectiv de muncă. ART. 182
Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică de drept
salariaţilor reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate
organizaţiilor semnatare ale acestui contract şi produc efecte pentru
toţi salariaţii potrivit legii şi anexei nr. 10. ART. 183
În momentul definirii sectoarelor de activitate prin acte normative,
Ministerul Sănătăţii agreează ca prezentul contract colectiv de muncă
să fie actul de la care vor porni negocierile pentru contractul
colectiv de muncă la nivel de sector de activitate. ART. 184
Pentru personalul cu funcţii publice din aparatul propriu al
Ministerului Sănătăţii şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, se aplică prevederile prezentului
contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, raportat la
legislaţia în domeniu. ART. 185
Salariaţii membri ai organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor
semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă au dreptul să
poarte la echipamentul de protecţie însemnele organizaţiilor sindicale
specifice. ART. 186 Părţile
semnatare sunt răspunzătoare de aplicarea şi garantarea prevederilor
contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, conform
competenţelor lor prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 187
Aplicarea prevederilor contractelor colective de muncă încheiate este
obligatorie. Nerespectarea clauzelor atrage răspunderea, potrivit legii. ART. 188
Părţile vor susţine de comun acord drepturile prevăzute în prezentul
contract colectiv de muncă pentru care sunt prevăzute reglementări
legale suplimentare. ART. 189
Toate documentele semnate de toate părţile semnatare ale prezentului
contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sunt incluse, de
drept, în conţinutul prezentului contract ca acte adiţionale. ART. 190
(1) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului
contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte
de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor
ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la
care acestea au fost încheiate. (2) Pentru
aplicarea unor clauze ale prezentului contract colectiv de muncă la
nivel de grup de unităţi, la cererea reprezentanţilor părţilor
semnatare ale prezentului contract de muncă, Ministerul Sănătăţii va
emite ordine specifice. ART. 191
Ministerul Sănătăţii va susţine toate iniţiativele legislative şi
modificările actelor normative de natură să îmbunătăţească prevederile
prezentului contract colectiv de muncă şi care sunt în concordanţă cu
politica de sănătate a Ministerului Sănătăţii. ART. 192
Prezentul contract colectiv de muncă, încheiat în 5 exemplare, îşi
produce efectele de la data înregistrării la Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale.
INSTITUŢII
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Cseke Attila Ministru Cristian Antonie Irimie Secretar de Stat Gheorghe Sârb Secretar General
ORGANIZAŢII SINDICALE
FEDERAŢIA SANITAS DIN ROMÂNIA Adrian Bârea Prim-vicepreşedinte Florin Muscanu Vicepreşedinte Cristina Iftimescu Vicepreşedinte Claudia Petcu Secretar General Doina Fănică Membru Birou Executiv Paul Negoescu Membru Birou Executiv Roman Ştefan Membru Birou Executiv Paraschiv Sălăvăstru Membru Birou Executiv Valentin Popa Membru Birou Executiv Viorel Tănase Membru Birou Executiv Livius Cârstea Membru Birou Executiv Viorel Huşanu Membru Birou Executiv Răzvan Gae Şef Departament Organizare
CENTRALA NAŢIONALĂ SINDICALĂ DIN SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ C.N.S. SAN. ASIST. Viorel Rotilă Preşedinte Marian Cârstea Vicepreşedinte Lidia Celmare Vicepreşedinte Leonida Tăbăcaru Membru Birou Executiv Maria Morărescu Membru Birou Executiv Ştefan Nicolae Membru Birou Executiv
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE TEHNIC-ECONOMIC- ADMINISTRATIV DIN UNITĂŢILE SANITARE ŞI BALNEARE DIN ROMÂNIA Augustin Chifor Preşedinte Marian Niţu Vicepreşedinte Gabriel-Marius Predică Vicepreşedinte
ANEXA 1
Negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii/instituţiei
1. În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României a prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de
unităţi, organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract
colectiv de muncă vor nominaliza în scris sindicatele din unităţile
sanitare împuternicite de federaţiile reprezentative, potrivit legii,
pentru negocierea contractelor colective de muncă la nivel de
unităţi/instituţii. Prezenta împuternicire va fi transmisă Direcţiilor de Sănătate Publică.
2. Prevederile contractelor individuale de muncă vor fi puse de acord
cu prevederile contractului colectiv de muncă la nivelul
unităţii/instituţiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare
a acestuia. 3. a) Neînţelegerile privind
încheierea contractului colectiv de muncă la nivelul
unităţii/instituţiei vor fi conciliate în prezenţa reprezentantului
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu participarea
împuterniciţilor abilitaţi ai patronatului şi ai sindicatului.
b) În cazul menţinerii unor puncte divergente şi după conciliere şi a
neacceptării procedurii de mediere, sindicatele pot continua derularea
acţiunilor sindicale din programul de revendicări. 4. Toate unităţile din sectorul sanitar pot adera la prezentul contract.
ANEXA 2
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei paritare la nivel de grup de unităţi
1. Comisia care monitorizează prevederile aplicării contractului
colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi va fi compusă din 3
reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale semnatare şi 3 reprezentanţi
ai angajatorilor. Membrii comisiei sunt desemnaţi de părţile semnatare
în termen de 14 zile de la înregistrarea prezentului contract la
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
2. Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi, în
termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea cererii şi va
adopta hotărâri valabile prin unanimitate, în prezenţa a 3/4 din
numărul total al membrilor. 3. Comisia va fi
prezidată, prin rotaţie, de către un reprezentant al fiecărei părţi,
ales în şedinţa respectivă. 4. Hotărârea adoptată potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante. 5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia este împuternicită să interpreteze prevederile contractului
colectiv de muncă, în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi de
posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre părţi.
ANEXA 3
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ încheiat şi înregistrat sub nr. ....../......... în registrul general de evidenţă a salariaţilor
A. Părţile contractului:
Angajator - persoană juridică/fizică
..................................., cu sediul/domiciliul în
.............................., înregistrată la registrul
comerţului/autorităţile administraţiei publice din
............................ sub nr. ........., cod fiscal ...........,
telefon .............., reprezentată legal prin
........................., în calitate de ........................,
şi salariatul/salariata - domnul/doamna
................................., domiciliat/domiciliată în
localitatea ................................., str.
..................................., nr. ......., judeţul
...................., posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de
identitate/paşaportului seria ..... nr. ........., eliberat/eliberată
de ............ la data de ............., CNP ...............,
autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria .......
nr. ......... din data de ...................., am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii, asupra cărora am convenit: B. Obiectul contractului: ................................................ C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ................. urmând să
înceapă activitatea la data de ..................;
b) determinată, de ........ luni, pe perioada cuprinsă între data de
.......... şi data de ............/pe perioada suspendării contractului
individual de muncă al titularului de post. D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfăşoară la
(secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.)
...................... din sediul social/punctul de lucru/alt loc de
muncă organizat al angajatorului
..................................................
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea
astfel: ........................................................... E. Felul muncii Funcţia/meseria .......................... conform Clasificării ocupaţiilor în România. F. Atribuţiile postului Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă. F^1. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului: .............................................................................. G. Condiţii de muncă: 1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii
normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare. H. Durata muncii: 1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ......... ore/zi, ............ ore/săptămână. a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ............ (ore zi/ore noapte/inegal);
b) programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncă aplicabil. 2. O fracţiune de normă de ....... ore/zi, ore/săptămână ........... a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ........ (ore zi/ore noapte);
b) programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncă aplicabil;
c) nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă
majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii
unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora. I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de ........ zile lucrătoare, în
raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ............... J. Salariul: 1. Salariul de bază lunar brut: ....... lei 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri ....................; b) indemnizaţii ...............; b^1) prestaţii suplimentare în bani .................; b^2) modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură ...............; c) alte adaosuri ............... .
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau
în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se
compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu,
conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003,
republicată - Codul muncii. 4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ................. K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă: a) echipament individual de protecţie ...................................; b) echipament individual de lucru .......................................; c) materiale igienico-sanitare ..........................................; d) alimentaţie de protecţie .............................................; e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ......................... . L. Alte clauze: a) perioada de probă este de ........... zile calendaristice;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ....... zile
lucrătoare, conform Codului muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile
lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003, republicată, sau contractului
colectiv de muncă aplicabil; d) în cazul în care
salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,
informaţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii
se vor regăsi şi în contractul individual de muncă; e) alte clauze. M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor: 1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; c) dreptul la concediu de odihnă anual; d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă; f) dreptul la acces la formare profesională. 2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini
atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) obligaţia de a respecta disciplina muncii; c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu. 3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat sub rezerva legalităţii lor; b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de
muncă aplicabil şi regulamentului intern; d) să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului. 4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii;
a^1) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele
individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din
lege; b) să asigure permanent condiţiile tehnice
şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi
condiţiile corespunzătoare de muncă; c) să
informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor
care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; d)
să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de
salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta,
durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în
specialitate; e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului. N. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu
dispoziţiile Legii nr. 53/2003, republicată şi ale contractului
colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului
de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ......./..... la
Inspectoratul Teritorial de Muncă ................./Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale. Orice modificare
privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract,
conform dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiilor în care o
asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. Prezentul contract individul de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt
soluţionate de instanţa judecătorească competentă material şi
teritorial, potrivit legii.
Pe data de .......... prezentul contract încetează în temeiul art.
..... din Legea nr. 53/2003, republicată, în urma îndeplinirii
procedurii legale.
Angajator,
.........................
ANEXA 4
Categoriile de personal, locurile de muncă şi activităţile care
beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru
A. Reducerea timpului normal de lucru
1. Personalul care lucrează în anatomie patologică şi în medicină
legală, în activităţile de prosectură, săli de disecţie şi morgi: 6
ore/zi. 2. Personalul care lucrează în
activităţile de radiologie-imagistică medicală şi roentgenterapie,
medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie
cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac, precum şi
personalul care asigură întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste
activităţi: 6 ore/zi. 3. Personalul cu pregătire
superioară din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică
medico-farmaceutică: 7 ore/zi. 4. Medicii şi
farmaciştii din unităţile din sectorul sanitar, inclusiv unităţile şi
compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică: 7 ore/zi.
5. Personalul sanitar şi personalul sanitar auxiliar din laboratoare
sau compartimente de analize medicale: 7 ore/zi. 6. Personalul sanitar şi personalul sanitar auxiliar care lucrează în hidrotermoterapie: 7 ore/zi. B. Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu, conform Legii nr. 319/2006. 1. Laboratoarele de analize medicale şi de cercetare în toate specialităţile: 1/2 l lapte/zi/persoană.
2. Laboratoarele de anatomie patologică, morgi, prosecturi, laboratoare
de medicină legală, de citologie, de radiologie: 1/2 l
lapte/zi/persoană. 3. Staţii de sterilizare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 4. Deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie .................: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 5. Personalul de întreţinere şi reparare instalaţii sanitare, vidanjare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană.
6. Lucrători de curăţenie, colectare material infecţios, rampă de
gunoi, deşeuri medicale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 7. Staţie de neutralizare deşeuri medicale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 8. Staţie de clorinare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 9. Laboratorul de analize fizico-chimice: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 10. Magazie centrală de materiale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 11. Centrală termică: 1 l apă minerală/zi/persoană.
ANEXA 5
Numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar pe locuri de muncă şi
în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii
CAPITOLUL 1
Se acordă 3 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează la: a) dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare; b) staţii de colectare şi neutralizare a deşeurilor periculoase;
c) ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente de psihiatrie,
neuropsihiatrie, psihiatrie pediatrică şi neurologie pediatrică; d) spălarea manuală, călcatul manual al confecţiilor şi echipamentelor, precum şi călcatul cu presa; e) personalul care lucrează în centrale telefonice cu 100 - 250 posturi, activitate permanentă. 2. Personalul care îngrijeşte şi creşte animale de laborator, precum şi cel care lucrează cu acestea.
3. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în
cabinete de consultaţii de neurochirurgie, ortopedie, traumatologie şi
arşi. 4. Personalul sanitar din unităţi
farmaceutice care au sediul în unităţi, secţii, compartimente şi
cabinete de consultaţii de tuberculoză activă şi boli infecţioase.
5. Muncitorii de întreţinere şi deservire a utilajelor cu zgomot ce
depăşeşte 90 dB, certificate de autoritatea competentă în domeniu. 6. Personalul care utilizează materiale dentare (alte substanţe preparate cu solvenţi aromatici). 7. Personalul care lucrează în bucătăriile unităţilor sanitare.
CAPITOLUL 2
Se acordă 4 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de microproducţie. 2. Personalul care lucrează în: a) activitatea de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile; b) ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, cu bolnavi cronici irecuperabili. 3. Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de copii distrofici. 4. Personalul care lucrează direct la cercetarea şi producţia serurilor şi a vaccinurilor.
5. Muncitorii şi personalul de administraţie din unităţi şi secţii
exterioare, cu paturi, de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. 6. Personalul sanitar din cabinete de consultaţii de tuberculoză şi boli infecţioase.
7. Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de
cercetări şi analize chimice, toxicologice, biologice, biochimice,
microbiologice, virusologice, inframicrobiologice, parazitologice.
8. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în
unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de traumatologie şi
ortopedie. 9. Personalul care lucrează pe
calculatoare de birou (laptop/desktop), activitate de minimum 70% din
timpul de lucru.
CAPITOLUL 3
Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
1. Personalul care lucrează la repararea şi întreţinerea aparaturii de
radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară, igiena radiaţiilor
nucleare, terapie cu energii înalte şi de fizioterapie.
2. Personalul care efectuează analize chimice, toxicologice, biologice
şi biochimice din laboratoare şi compartimente de medicină legală. 3. Personalul care lucrează în centrale telefonice cu peste 250 de posturi, activitate permanentă. 4. Personalul care prestează activităţi în centrale termice pe bază de combustibil solid şi lichid. 5. Personalul care lucrează în activităţi de fizio-electro-maso-termo-balneo-terapie. 6. Personalul sanitar care lucrează în staţiile centrale de sterilizare.
CAPITOLUL 4
Se acordă 6 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de oncopediatrie.
2. Personalul sanitar care lucrează pe nave şi ambarcaţiuni pentru
pescuitul maritim şi oceanic, sub pavilion românesc.
3. Personalul care manipulează şi utilizează mercurul la construirea,
repararea şi întreţinerea, etalonarea şi verificarea aparatelor de
măsură şi control cu mercur, precum şi a întrerupătoarelor cu mercur.
4. Personalul care confecţionează, prin suflare, aparatură de laborator
din sticlă de cuarţ şi sticlă cu plumb. 5. Personalul care lucrează în laboratoare nediferenţiate de analize medicale. 6. Personalul care lucrează în spălătorii din unităţi sanitare. 7. Personalul sanitar din cabinetele de consultaţii de psihiatrie şi neuropsihiatrie. 8. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în blocul operator şi blocul de naşteri.
CAPITOLUL 5
Se acordă 8 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
1. Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi,
de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. 2.
Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în unităţi,
secţii şi compartimente, cu paturi, de neurochirurgie şi arşi.
3. Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi,
de psihiatrie, neuropsihiatrie, neuropsihiatrie pediatrică şi de
recuperare neuropsihomotorie. 4. Personalul
medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în activitatea de
anestezie, terapie intensivă, terapie acută, hemodializă, UPU, CPU.
5. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează pe
ambulanţe şi şalupe de ambulanţă, pentru asigurarea asistenţei medicale
de urgenţă şi transport sanitar în teren, precum şi
operatorii-registratorii de urgenţă.
CAPITOLUL 6
Se acordă 9 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: a) unităţi nucleare de categoria I de risc radiologic; b) unităţi nucleare de categoria a II-a de risc radiologic.
CAPITOLUL 7
Se acordă 10 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
1. Personalul care lucrează la autopsie, prosecturi, în săli de
disecţie şi în laboratoare sau compartimente de anatomie patologică şi
de medicină legală. 2. Personalul din leprozerii.
3. Personalul sanitar care lucrează în mine de cărbuni, de minereuri
feroase şi neferoase, de substanţe şi minereuri nemetalifere. 4. Personalul sanitar care îşi desfăşoară activitatea în subteran, la mine de minereuri radioactive. 5. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: a) unităţi nucleare de categoria a III-a de risc radiologic; b) unităţi nucleare de categoria a IV-a de risc radiologic.
NOTĂ:
Salariaţii care lucrează la unul din locurile de muncă prevăzute în
prezenta anexă şi care dau dreptul la mai multe condiţii de odihnă
suplimentare vor primi un singur concediu de odihnă suplimentar, şi
anume pe cel mai mare.
ANEXA 6
Spor de vechime în muncă
1. Clasele de
salarizare şi coeficienţii de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc
salariile de bază, sporurile şi alte drepturi specifice domeniului de
activitate sănătate sunt prevăzute în anexa III - Familia ocupaţională
de funcţii bugetare sănătate. 2. Clasele de
salarizare şi coeficienţii prevăzuţi în anexă pentru funcţiile de
execuţie corespund nivelului minim al fiecărei funcţii, la care se
adaugă 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.
3. Tranşele de vechime în muncă, în funcţie de care se acordă cele 5
gradaţii potrivit alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt
următoarele: - gradaţia 1 - de la 3 la 5 ani - 3
clase succesive de salarizare suplimentare faţă de nivelul minim al
fiecărei funcţii; - gradaţia 2 - de la 5 la 10
ani - două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de cele
deţinute pentru gradaţia 1; - gradaţia 3 - de la
10 la 15 ani - două clase succesive de salarizare suplimentare faţă de
cele deţinute pentru gradaţia 2; - gradaţia 4 -
de la 15 la 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare suplimentară
faţă de cele deţinute pentru gradaţia 3; -
gradaţia 5 - peste 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare
suplimentară faţă de cele deţinute pentru gradaţia 4.
4. Gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se plăteşte cu
începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a
împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă, prin
acordarea claselor de salarizare prevăzute la alin. (3).
5. Pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în
muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate
anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.
ANEXA 7
Echipamentul de protecţie
- încălţăminte - 4/an; - pantaloni - 5/an; - fuste - 5/an; - bluze - 5/an; - halate de molton - sistem pavilionar; - halate doc - 2/an; - salopete doc - 2/an; - pelerine de ploaie - 1/an; - cizme electroizolante - 1/an; - mănuşi electroizolante - 1/an; - calote - 3/an; - mănuşi şi măşti - după necesităţi; - şorţuri - după necesităţi; - cizme de cauciuc - după necesităţi; - cască de protecţie - după necesităţi; - ochelari de protecţie - după necesităţi; - centură de siguranţă - după necesităţi. Materiale igienico-sanitare: a) se acordă întregului personal - săpun - 1/lună/persoană; - hârtie igienică - 1/lună/persoană; - perii de unghii - 1/an/persoană. b) substanţe dezinfectante de uz personal următorului personal: - instalator sanitar; - spălătoreasă; - personalului de la staţia de neutralizare deşeuri medicale; - personalului de la rampa de gunoi; - personalului de curăţenie.
ANEXA 8
Hărţuirea sexuală
1. Hărţuirea sexuală
reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact
fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale
ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cereri de favoruri sexuale sau
orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care afectează demnitatea,
integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă.
2. a) Angajatorul nu va permite şi nu va tolera hărţuirea sexuală la
locul de muncă şi va face public faptul că încurajează raportarea
tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este ofensatorul.
b) Angajatorul va informa toţi salariaţii de regulile de conduită ce
trebuie respectate şi de sancţiunile aplicabile, în cazul încălcării
acestora. c) Angajatorul va include hărţuirea sexuală pe agenda sesiunii de instruire a personalului.
3. Angajatorul, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, va oferi
consiliere şi asistenţă victimelor actelor de hărţuire sexuală, va
conduce investigaţia în mod strict confidenţial şi, în cazul
confirmării actului de hărţuire sexuală, va propune măsuri disciplinare
corespunzătoare. Acestea pot merge de la avertisment până la transferul
hărţuitorului. 4. Persoana care se consideră
hărţuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere în scris, care
va conţine relatarea detaliată a incidentului reclamat.
5. Comisia va comunica reclamantului, în termen de 2 săptămâni, dacă
sesizarea este întemeiată şi dacă va fi însoţită de cercetări.
6. Investigatorii vor cerceta faptele cu atenţie, iar la terminarea
investigaţiei vor comunica părţilor implicate rezultatul anchetei şi
ceea ce se intenţionează să se facă, într-un termen ce nu va depăşi 8
săptămâni de la depunerea plângerii. Pe parcursul anchetei nu vor fi
admise referiri cu privire la stilul de viaţă al reclamantului.
7. Dacă se stabileşte că a avut loc un act de hărţuire sexuală,
hărţuitorului i se vor aplica sancţiuni disciplinare corespunzătoare,
în termen de 2 săptămâni de la terminarea anchetei. Victima nu poate fi
transferată împotriva voinţei sale. Măsurile vor fi comunicate în scris şi reclamantului, şi reclamatului.
8. Dacă se stabileşte că nu a avut loc hărţuirea sexuală, se va
comunica reclamantului care, dacă doreşte, se poate adresa justiţiei.
9. Dacă actul de hărţuire sexuală la locul de muncă vine din partea
unei persoane care nu este angajată în unitatea respectivă, victima se
va adresa şefului ierarhic. 10. Dosarele cu
plângerile de hărţuire sexuală vor fi păstrate confidenţial cel puţin 3
ani de la data rezolvării lor. 11. Orice fel de
represalii, în urma unei plângeri de hărţuire sexuală, atât împotriva
reclamantului, cât şi împotriva oricărei persoane care ajută la
investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare şi vor fi
sancţionate conform legii în vigoare. 12. În
cazul în care ancheta stabileşte că reclamantul a adus acuzaţii false,
cu rea-credinţă, acesta va răspunde potrivit legii.
13. Comisia va informa conducerea anual despre numărul de sesizări
primite, despre natura acestora şi despre avizul dat.
ANEXA 9
Procedura cercetării disciplinare prealabile
Procedura cercetării disciplinare prealabile este următoarea:
1. Odată cu luarea la cunoştinţă de către angajator de săvârşirea unei
fapte ce ar putea fi considerată abatere disciplinară, acesta emite
decizia de cercetare disciplinară. 2. Decizia de
cercetare disciplinară prealabilă trebuie să descrie acţiunea şi
inacţiunea cercetată, data producerii acesteia, prevederile avute în
vedere ca fiind încălcate, cine a făcut sesizarea, data şi ora la care
are loc prima audiere din partea comisiei de cercetare disciplinară
prealabilă. Audierea trebuie consemnată în scris sub sancţiunea nulităţii.
3. Decizia de cercetare disciplinară prealabilă, împreună cu copia de
pe actul de sesizare a faptei se comunică celui cercetat cu semnătură
de primire. În cazul în care salariatul refuză primirea, aceasta va fi
trimisă prin scrisoare recomandată la domiciliul sau reşedinţa acestuia.
4. La prima audiere sunt convocaţi toţi salariaţii care erau prezenţi,
sau ar fi trebuit să fie prezenţi în locul şi la data la care a avut
loc fapta. 5. După prima audiere, comisia de cercetare prealabilă comunică concluziile celor audiaţi.
6. Dacă se consideră că există o abatere disciplinară, comisia de
cercetare disciplinară prealabilă comunică celui acuzat acuzaţia care i
se aduce, copii de pe actele comisiei care stau la baza acuzaţiei şi i
se acordă un termen de două zile lucrătoare pentru a-şi formula, într-o
notă explicativă, apărarea în scris şi pentru a prezenta noi probe în
apărarea sa, inclusiv martori. 7. După primirea
notei explicative, comisia de cercetare disciplinară prealabilă dă curs
apărărilor salariatului, formulate în scris sau exprimate oral în faţa
comisiei. 8. După cercetarea apărărilor salariatului, comisia disciplinară propune sau nu o sancţiune disciplinară.
9. Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în vederea
desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, fără un motiv
obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără
realizarea cercetării disciplinare prealabile.
10. În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are
dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să
ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea, toate probele şi
motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie
asistat ori reprezentat, la cererea sa, de către un reprezentant al
sindicatului al cărui membru este. 11. Sancţiunile disciplinare se aplică potrivit legii.
12. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o
decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice
de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii
disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
13. Decizia de sancţionare se comunică personal salariatului în cel
mult 5 zile de la data emiterii ei şi produce efecte de la data
comunicării. 14. Decizia de sancţionare poate fi
contestată de către salariat la instanţele de judecată competente în
termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
ANEXA 10
LISTA cuprinzând unităţile cu personalitate juridică aflate în
subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii,
conform prevederilor H.G. nr. 144/2010 cu modificările şi completările
ulterioare, în care se aplică contractul colectiv de muncă
A. UNITĂŢI AFLATE ÎN SUBORDINEA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
I. Unităţi finanţate integral de la bugetul de stat: 1. Ministerul Sănătăţii;
2. direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, servicii publice deconcentrate; 3.
unităţile sanitare publice aflate în subordinea direcţiilor de sănătate
publică, inclusiv serviciile judeţene de ambulanţă, respectiv a
municipiului Bucureşti; 4. Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti; 5. Institutul Naţional de Medicină Sportivă Bucureşti; 6. Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; 7. Academia de Ştiinţe Medicale Bucureşti; 8. Agenţia Naţională de Transplant Bucureşti; 9. Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti; 10. Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice; 11. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Bucureşti.
II. Unităţi finanţate integral din venituri proprii din contractele
încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate: 1. Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; 2. Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca; 3. Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan" Bucureşti; 4. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; 5. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; 6. Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti; 7. Institutul Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon" Bucureşti; 8. Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; 9. Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; 10. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; 11. Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; 12. Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti; 13. Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" Bucureşti; 14. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; 15. Institutul Clinic Fundeni Bucureşti; 16. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca; 17. Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. G.I.M. Georgescu" Iaşi; 18. Institutul Regional de Oncologie Iaşi; 19. Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; 20. Institutul Regional de Oncologie Timişoara; 21. Centrul Medical Clinic de Evaluare şi recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban" Buziaş; 22. Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna; 23. Spitalul de Recuperare Borşa; 24. Spitalul Clinic de Recuperare medicală Băile Felix; 25. Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei; 26. Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca; 27. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 28. Spitalul de Psihiatrie Zam; 29. Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri; 30. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 31. Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel; 32. Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi; 33. Spitalul de Cardiologie Covasna; 34. Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord; 35. Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol; 36. Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia; 37. Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni; 38. Sanatoriul de Nevroze Predeal; 39. Sanatoriul Balnear Slănic-Moldova;
40. Institutul Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă
Bucureşti "Prof. Dr. Florin Brătilă" Bucureşti; 41. Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii "Dr. Nicolae Robănescu" Bucureşti.
III. Unităţi finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat: 1. Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti; 2. Institutul de Medicină Legală Iaşi; 3. Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca; 4. Institutul de Medicină Legală Timişoara; 5. Institutul de Medicină Legală Craiova; 6. Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş; 7. Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti.
B. UNITĂŢI AFLATE SUB AUTORITATEA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:
C. UNITĂŢI AFLATE ÎN COORDONAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:
1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei
şi Ştiinţelor Biomedicale "Victor Babeş" Bucureşti; 2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" Bucureşti; 3. Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti; 4. Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare.